Stăpâneşte formule vechi de vopsit ţesături

Anica Fichioş, o femeie de 64 de ani din Oituz, este printre ultimii meşteri veritabili din România specializaţi în cusutul iilor sau a covoarelor, pe care le colorează cu o compoziţie proprie din uleiuri şi plante.

Anica Fichioş (64 de ani), localnică din comuna băcăuană Oituz, este una dintre puţinele femei din ţară care mai ştie secretele ţesutului manual de covoare. Fostă învăţătoare, originară dintr-o zonă de munte situată la vechea graniţă dintre Moldova şi Ardeal, femeia a deprins meşteşugul ţesutului încă de la vârsta de 6 ani.

Din mâinile ei au ieşit mai bine de 200 de covoare, iar scoarţe - atât de multe încât nu le mai ştie numărul. Culorile şi le prepară singură, din tot felul de plante. Coaja de ceapă obişnuită şi roşie, coji de nucă adunate de la gospodinele satului care fac dulceţuri, flori de tei, sunătoare şi rostopască sunt doar câteva dintre plantele folosite de Anica Fichioş la vopsitul lânei de oaie. Spune că intensitatea culorii este stabilită în funcţie de concentraţia fierturii.

Ţesăturile nu mai au căutare

Este mâhnită că lumea nu se mai înghesuie să cumpere astfel de podoabe şi susţine că nici preţul nu justifică munca depusă.

„Proprietarii de cabane de munte se mai opresc din când în când la noi la Oituz şi mai cumpără. În rest, pe nimeni nu mai interesează. Îmi amintesc cum, pe vremea comunismului, fierbea satul. Opreau maşinile pe la mai toate porţile şi întrebau de covoare ţesute în casă la război. Erau locuinţe şi cu câte două războaie de ţesut. Se făceau şi se vindeau permanent. Eu mai cos şi ii, însă nu pot să cer preţul meritat, conform muncii depuse. E migală mare! Uite, acum cos o ie pentru nepoţica mea", spune femeia şi arată lucrătura fină pe in.

Covoare fără trandafiri

Femeia explică cum, în zona Oituzului, sunt tot felul de modele de covoare care de care mai variate, însă trandafirii lipsesc cu desăvârşire. Brăduţul, cârligele, coroana reginei, trifoiul, potirul, garoafele, pomul vieţii, suveica sau coada rândunicii sunt doar câteva dintre modelele de covoare tradiţionale cusute de femeia din Oituz.

„Brăduţul se lucrează foarte greu, e migălos. La ultimul covor cu acest model am folosit 34 de păpuşele din lână. Modelul cârligele este foarte vechi şi l-a deprins de la o bătrână a satului. Pe mai toate covoarele cu modele oituzene se găseşte o scăriţă, ca o scară a vieţii care urcă şi coboară. Trandafirii n-au ce căuta în zona noastră. Ei sunt de origine moldovenească pe când noi, cele mai mari influenţe le-am avut din Ardeal", a adăugat femeia. Spune că scoarţele sunt mai uşor de ţesut decât covoarele, deoarece se fac cu suveica, pe când covoarele se ţes cu ajutorul unor păpuşele de lână care se bagă cu mâna printre firele de urzeală.

________________________________

Predă studenţilor tradiţia

Ultima dată când Anica Fichioş şi-a etalat măiestria a fost la „Târgul meşterilor populari", eveniment organizat în cadrul „Şcolii de vară" de către Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău. Aflată la a doua ediţie, manifestarea care se desfăşoară în perioada 9-13 iulie şi are ca temă „Cunoaşte Moldova la ea acasă". Elevii de liceu şi studenţii au participat în ateliere de lucru şi la dezbateri privind tradiţii şi preocupări din zona Moldovei. Totodată, au fost organizate şi cursuri de jurnalism ori artă fotografică. Invitaţi de onoare sunt personalităţi ale scenei româneşti precum Draga Olteanu-Matei, Diana Lupescu şi jurnalistul Sorin Preda.

Citiţi şi:
Meşteşugul tradiţional, sărbătorit la Iaşi
Cum pot fi salvate meşteşugurile tradiţionale? Creează obiecte „meşteşukare"!

Intră pe bacau.adevarul.ro ca să afli toate informaţiile zilei!