FOTO Viaţa în taberele de reeducare a infractorilor. Cum îi răsfaţă noul Cod Penal pe condamnaţi şi cât ne costă întreţinerea lor

Puşcăriaşi şi nu prea. Aşa ar putea arăta viaţa, conform noului Cod Penal, pentru mai mulţi infractori minori care pot schimba celulele şi gratiile cu dormitoare moderne, săli de clasă, spaţii de recreere şi chiar cu zile libere petrecute lângă familie.

Centrul Educativ pentru Minori de la Buziaş (Timiş), titulatură schimbată recent din Centrul de Reeducare Minori, cel de-al doilea din ţară după instituţia similară din Târgu Ocna (Bacău), este locul în care, până la 1 februarie, ajungeau doar minorii condamnaţi pentru diverse infracţiuni. După această dată, însă, lor li se pot alătura, potrivit noului Cod Penal, şi alţi puşcăriaşi, din clasicele închisori, care au comis faptele chiar şi cu o zi înaintea împlinirii vârstei de 18 ani, dar au fost condamnaţi după majorat.

Aceştia din urmă pot scăpa de eticheta de puşcăriaşi, prin hotărârea instanţei. Şi, odată cu eticheta, vor dispărea şi celulele, gratiile, paznicii înarmaţi până-n dinţi sau vecinii de pat, de multe ori infractori de temut.

„Cei care nu au infracţiuni prea grave vor avea chiar un grad de mişcare mai mare, în campus şi în exteriorul lui. Tot conform noului Cod, după efectuarea a jumătate din pedeapsă, dacă s-au comportat bine, pot fi eliberaţi condiţionat. Practic, pentru fiecare se face o reevaluare obligatorie, după această perioadă”, a explicat Florin Şerpe, directorul Centrului Educaţional de la Buziaş. Acesta mai explică faptul că, în acest moment, zeci de puşcăriaşi din ţară, aflaţi după gratii, pot fi aduşi în campusul de la Buziaş, aflat la 30 de kilometri de Timişoara, sau în cel de la Târgu Ocna.

Excursii şcolare sau weekend cu familia

Ridicat acum zece ani pe locul unei foste unităţi militare din Buziaş, Centrul Educaţional, unde sunt închişi 102 minori, supravegheaţi de 112 angajaţi, seamănă doar la intrare cu o puşcărie, cu paznici care te verifică până-n dinţi. În interior, însă, te simţi ca într-o tabără, cu pavilioane proaspăt zugrăvite, cu mobilier nou sau flori pe pervaz. Singurul lucru care seamănă, aici, cu închisoarea este doar sentinţa instanţei, primită de condamnaţi.

La Buziaş, reeducarea se face modern, fie în săli de clasă ca la o şcoală normală, fie în sala de sport, fie în amfiteatru amenajat pentru diverse evenimente, fie în bibliotecă sau chiar la cantină, un loc aproape festiv. „De la 1 februarie, condiţiile prevăzute de noul Cod Penal sunt chiar mai bune. Cei din Centru vor avea acces la calculator, pot socializa pe internet, putând purta conversaţii pe camere web cu prietenii. Vor putea avea parte şi de o semi-libertate, în care pot pleca în excursii şcolare sau să-şi petreacă un weekend cu familia”, a mai spus şeful „taberei” de la Buziaş.

„Mi-am dat seama cât am greşit”

Radu, din Sibiu, şi Narcis, din Teleorman, în vârstă de 17 ani, au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare pentru furt. Fiind minori la momentul condamnării, au ajuns la Buziaş, unde reeducarea pare să le fi priit. „Am intrat aici din cauza anturajului. Am început să fur, să mă droghez. M-a prins poliţia de mai multe ori, dar nu m-am cuminţit. Am continuat să fur din magazine, din case, din maşini şi, la 14 ani, am fost condamnat. Aici am înţeles cât de mult am greşit, mi-am continuat şcoala, am învăţat o meserie, cea de tâmplar”, ne-a declarat Radu. 

Băiatul era deja la curent cu noul Cod Penal şi, mai ales, cu noile avantaje: „Va fi mai lejer şi ce mi se pare mai important e că, după ce facem jumătate din pedepsă, putem fi eliberaţi”, mai spune Radu.

Programul de la centru l-a făcut pe Narcis să devină mai responsabil şi mai ordonat. „În fiecare zi trezirea este la 6.30. Urmează igiena şi apelul la 7.30, apoi mergem la masă. Urmează şcoala, sala de sport, o oră de timp liber şi masa de prânz. Între ora unu şi patru suntem în cameră, la şase este cina şi seara apelul”, a descris, pe scurt, Narcis, o zi de viaţă în Centru. Şi el a fost condamnat, tot când avea 14 ani, patru ani de închisoare pentru furt. 

„Abia acum, după ce am stat aici, înţeleg că libertatea e cea mai frumoasă”, mai spune Narcis, care, alături de ceilalţi din Centru, îşi completează educaţia punând în scenă piese de teatru, participând la spectacole de recitat poezii sau făcând practică în ateliere.

Dacă un copil comite o infracţiune când are 18 ani fără o zi, condamnarea vine când e deja major. Conform noului Cod Penal, el poate fi trimis la Centrul Educaţional, pentru că infracţiunea a fost comisă când era minor, susţine Florin Şerpe, şef Centrul Educativ pentru Minori Buziaş.

Maşina lui Zorro la Buziaş

Unul dintre proiectele inedite ale condamnaţilor de la Centrul Educaţional din Buziaş este realizarea unei maşini off-road. Denumit „De la zero la Zorro”, proiectul a fost făcut de şase condamnaţi, ajutaţi de membrii Asociaţiei Bărbaţilor Creştini din Timişoara. „Minorii condamnaţi au fost ucenicii noştri, au învăţat noţiuni de mecanică, au înţeles valoarea muncii, importanţa calităţii în meserie şi au experimentat dinamica activităţilor făcute în echipă”, a declarat Alin Pădureanu, preşedintele Asociaţia Bărbaţilor Creştini. Maşina a fost asamblată din rebuturi şi este perfect funcţionlă, fiind în dotarea Centrului.

Semilibertatea din fosta şcoală de corecţie de la Târgu Ocna

Centrul Educativ de la Târgu Ocna (Bacău), fosta şcoală de corecţie a comuniştilor: 60 de minori condamnaţi în special pentru tâlhări sau furt îşi duc crucea reeducării împărţiţi pe două pavilioane cu câte şase camere fiecare. Nici aici nu sunt gratii, nici aici nu e atmosfera de temut din puşcării. Toţi sunt înscrişi la Şcoala Nr. 7 din localitate, iar pe diplomele lor nu apare că au absolvit cursurile în regim special. „Ei sunt absolvenţi şi atât. Nu scrie nicăieri că şcoala lor aparţine unui centru educativ. Parcurg toate disciplinele, ca orice elev din România, doar că numărul de ore este uşor redus. Un fel de învăţământ special”, a explicat Cezar Mărcuţă, directorul Centrului Educativ de la Târgu Ocna.

La Şcoala Nr. 7 sunt două clase primare, unde cursurile acoperă materia claselor I - IV, şi unde sunt amestecaţi toţi cei care nu ştiu să scrie, să citească şi să socotească. După ce termină gimnaziul, condamnaţii merg la liceu, aflat în centrul oraşului, unde, de multe ori, ajung neînsoţiţi. „O comisie stabileşte dacă tinerii prezintă încredere, astfel încât să meargă singuri la liceu. Trebuie obligatoriu să se întoarcă la Centrul Educativ, singuri şi de bunăvoie. Doamne-fereşte să fugă careva!”, mai spune directorul Mărcuţă. După ore, la Centru, condamnaţii au parte de tot felul de programe de recreere. „Urmează cursuri de informatică, de pictură, sculptură, olărit, sanitare, dar fac şi sport. Cei cu adevărat merituoşi beneficiază de tabere în timpul vacanţelor”, explică Nicoleta Triandafil, purtător de cuvânt al Centrului.

Mântuirea din Centru

Gabriel (foto, 17 ani) şi s-a născut în Livezi, un sat între Bacău şi Oneşti. De un an, casa lui este Centrul Educativ din Tg. Ocna. A ajuns aici după ce, împreună cu alţi doi băieţi, a spart o casă. Nu era la primul furt, dar a fost convins cu va afla nimeni. Judecătorii l-au condamnat, însă, pentru doi ani, la reeducare. Elev în clasa a VI-a, la Şcoala Nr. 7, Gabriel pare că s-a cuminţit. E îndrăgosit de orele de română şi a primit chiar bonus din partea şefilor Centrului permisiunea să plece într-o tabără religioasă. „De atunci am învăţat să fiu cuminte. Am citit Biblia, l-am descoperit pe Dumnezeu. Băieţii din cameră râd de mine şi de aceea seara mă închin în baie. Mereu îi cer lui Dumnezeu să fiu sănătos şi să am o minte mai bună”, a afirmat Gabriel.

3 ani este perioada maximă în care condamnaţii pot sta în Centrele Educative, ulterior fiind mutaţi în centre de detenţie.

Criminali celebri, de la maximă siguranţă la centre de detenţie

Ieşeanul Robert Ciobanu (25 de ani), cel care, în 2005, a ucis o fetiţă de 8 ani, ar putea beneficia de prevederile noului Cod de Procedură Penală. Pe 1 februarie, judecătorii Tribunalului Iaşi au admis cererea de reducere a pedepsei privative de libertate pronunţată împotriva lui Ciobanu de la 20 la 15 ani. În acelaşi timp, instanţa a decis ca ucigaşul Larisei să fie mutat de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, unde se află în prezent, într-un centru de detenţie pentru minori. Decizia reducerii pedepsei a fost contestată însă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, care au cerut menţinerea sentinţei de 20 de ani, şi se află, în acest moment, în faza de recurs.

Criminalul Robert Ciobanu, în ziua condamnării. FOTO: Ionuţ Benea

Un alt deţinut celebru, Daniel Alexandru Şomlea, actorul din filmul „Eu când vreau să fluier, fluier“, refuză beneficiul noul Cod. Condamnat în 2005 la 15 de ani de închisoare pentru că a ucis o fată de 13 ani, lui Şomlea nu i-a fost redusă pedeapsa, dar magistraţii Tribunalului Alba au decis, tot la 1 februarie, că poate să-şi ispăşească restul pedepsei într-un centru de detenţie. Şomlea a contestat decizia la instanţă şi a cerut fie să i se reducă pedeapsa, fie să rămână la Penitenciarul Aiud, unde este încarcerat în prezent.

Aceeaşi strategie este adoptată şi de „criminalul emo”, Lucian Hoară (22 de ani), tânărul din Hunedoara care şi-a ucis, în 2008, prietena în vârstă de 15 ani şi a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Hunedoara au hotărât că nu-i poate fi redusă pedeapsa, dar că ar putea să fie transferat într-un centru de detenţie pentru minori. Hoară vrea fie o reducere a pedepsei, fie să rămână la Penitenciarul Bârcea Mare. 

Oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au precizat că nu există diferenţe majore în asigurarea condiţiilor de siguranţă şi securitate între unităţile de detenţie de pe teritoriul României. Practic, atât un deţinut dintr-un penitenciar de maximă siguranţă, cât şi unul dintr-un centru de detenţie pentru minori vor fi la fel de atent păziţi de către agenţi şi se vor supune aceloraşi rigori de ordine şi disciplină.

Singurele diferenţe intervin la regimul de detenţie şi la faptul că un deţinut dintr-un penitenciar de maximă siguranţă „va beneficia“ de colegi mai puţin periculoşi, odată transferat într-un centru de detenţie.

Prevederi pentru minori, în noul Cod Penal

Noul Cod Penal a intrat în vigoare la 1 februarie 2014 şi prevede încadrări mai blânde pentru majoritatea infracţiunilor. În privinţa minorilor, chiar şi a celor pentru care condamnarea se dă când devin majori sau sunt deja întemniţaţi, dar au comis fapta înainte de 18 ani, legiuitorii îi trimit acum în centre de detenţie sau în cele educative, „instituţie specializată în recuperare“. În acelaşi timp, noul Cod mai prevede că „dacă minorul a dovedit interes pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune: liberarea din centrul de detenţie, dacă persoana internată a împlinit 18 ani“.

2.397 de lei lunar pentru un puşcăriaş

Potrivit celui mai recent raport privitor la situaţia financiară a sistemului penitenciar, statul român a cheltuit, la nivelul anului 2012, aproximativ 900 de milioane de lei pentru întreţinerea deţinuţilor. O statistică recentă arată că, în total, în jur de 33.000 de oameni execută pedepse în închisorile din România. Doar 10% din costurile totale de întreţinere au fost amortizate din activităţile lucrative ale celor 43 de unităţi de detenţie de pe teritoriul ţării. Practic, conform calculelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, fiecare deţinut închis în România costă 2.397 de lei lunar. Din această sumă, 1.619 reprezintă costurile cu personalul şi 422 de lei serviciile asigurate deţinutului. (Daniel Guţă, Dorin Ţimonea)

Alte articole:

Rezervaţia cu iresponsabili

Cum scapă ţara asta de un Parlament iresponsabil? Iată o întrebare care se ridică tot mai frecvent, dar căreia nimeni până acum nu i-a dat şi un răspuns. Căci cam aici am ajuns, iar calea pe care a pornit actuala majoritate parlamentară nu ne îndreptăţeşte deloc să abandonăm căutarea unui răspuns.

„Criminalul emo” forţează limitele Noului Cod Penal: Lucian Hoară a refuzat trimiterea în centrul de detenţie

Lucian Hoară, adolescentul din Hunedoara condamnat pentru o crimă înfiorătoare săvârşită în urmă cu cinci ani şi jumătate asupra unei eleve de 15 ani, nu a fost de acord cu decizia instanţei prin care îşi va ispăşi restul pedepsei pentru crimă într-un centru de detenţie şi nu în penitenciar.

Dezbatere ca la carte la Adevărul Live: „Numai persoanele găsite vinovate de crime violente ar trebui trimise la închisoare”

Patru liceeni pasionaţi de arta oratoriei, care abia au revenit de la campionatul Eurasians din Turcia, au dezbătut ca la carte, după modelul britanic, la Adevărul Live, un subiect apropiat de recenta aprobare a noului Cod Penal. Tema de astăzi: „Numai persoanele găsite vinovate de crime violente ar trebui trimise la închisoare”.