Povestea româncei care a purtat stigmatele Domnului: Rafila Găluț. Medicii nu au putut explica fenomenul
0La Arad are loc anual un pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț, tânăra credincioasă greco-catolică supranumită „Fecioara Stigmatizată de la Bocsig”.
Sâmbătă 4 noiembrie 2023, la Bocsig a avut loc o dublă comemorare pentru credincioșii greco-catolici: parastasul părintelui Tomoiagă și pelerinajul anual la mormântul Rafilei Găluț.
„Biserica Greco-Catolică din Bocsig a primit cu porțile larg deschise sutele de credincioși care au participat la slujba de pomenire a părintelui paroh Gheorghe Tomoiagă și la pelerinajul organizat la mormântul fecioarei stigmatizate Rafila Găluț. Mulțumim Preasfinției Sale, părintele Călin Ioan Bot, Episcop Eparhial de Lugoj și preoților care l-au însoțit, pentru prezența în comunitatea noastră. Îi felicităm pe părintele Mirel Lazie, pe doamna preoteasă Ileana Tomoiagă și pe toți enoriașii din Parohia Greco-catolică Bocsig Arad, pentru organizarea impecabilă și pentru implicarea în acest eveniment”, a declarat primarul comunei Teodora Abrudean.
Rafila s-a născut în anul 1910 și a trăit 29 de ani. Tânăra a purtat stigmatele Domnului — răni pe frunte, pe cele două palme, pe coastă, dar și pe picioare. Stigmatele apăreau și dispăreau. Nici medicii, nici preoții vremii nu și-au putut explica fenomenul.
Tânăra era foarte implicată în viața ecumenică: mergea la biserică, se spovedea și se implica în evenimentele anuale ale bisericii. Era evlavioasă, empatică, își iubea aproapele și avea și daruri profetice. De la 21 de ani, tânăra a început să poarte stigmatele. Acestea apăreau la datele „anunțate de Maica Domnului”. A fost consultată și de mai multe comisii de medici, chiar și din partea Episcopiei Lugojului.
Dosarul cu mărturiile vremii se află la Roma
La Biserica de la Roma există dosarul care cuprinde mărturiile din acea perioadă și toate datele însumate despre cazul Fecioarei Rafila.
În 1939 Rafila moare, însă cazul ei nu este uitat de eparhia Bocsig, nici de Episcopia Greco-Catolică de Lugoj. În perioada comunistă, biserica a reamenajat mormântul și a adunat toate documentele, rapoartele despre cazul său.
În 2013 Episcopul de Lugoj, Prea Sfințitul Alexandru Mesian a strâns toate aceste mărturii într-o carte: „Rafila Găluț, Fecioara stigatizată de la Bocsig 1910 -1939”.
În 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei și-a dat acordul pentru a începe procesul de beatificare. Beatificarea este o primă etapă în recunoașterea la grad de sfânt și se face printr-o analiză amănunțită a miracolelor înfăptuite prin Fecioara Rafila.
În data de 18 iunie 2018, la sediul Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj a început ancheta suplimentară eparhială în procesul de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ. (1910-1939), fecioara stigmatizată de la Bocsig.
Dacă cineva se roagă, spre exemplu, pentru a scăpa de o boală la Dumnezeu prin Fecioara Rafila, iar minunea se înfăptuiește, cazul este atent analizat de o comisie de medici, iar apoi de una de teologi. Dacă într-adevăr, atât din punct de vedere medical, dar și ecumenic, comisiile de experți hotărăsc faptul că este vorba despre o minune, adică de un fenomen inexplicabil omenește, atunci datele vor fi trimise la Congregația pentru Cauzele Sfinților, iar acolo se va da verdictul final.
Conform credinței greco-catolice, faptul că fecioara săvârșește minuni este semnul că ea se află în Paradis și că vrea să-i ajute pe cei de pe pământ.
La pelerinajul Rafilei Găluț au participat și credicioși greco-catolici din Bihor.
Una dintre pelerini a mărturisit că a venit deoarece „cred în stigmatele Rafilei și cel mai mult m-a impresionat faptul că nici medicii de la acea perioadă nu și-au putut explica apariția lor.”
La dubla comemorare au participat reprezentanți ai Bisericii Greco-Catolice din Lugoj, Bihor, dar și Arad, printre cei mai de seamă fiind Prea Sfințitul Călin Ioan Bot, episcop al eparhiei greco – catolice de Lugoj.
Cine era Rafila Găluț
Rafila s-a născut la 8 februarie 1910 în comuna arădeană Bocsig, într-o familie cu patru copii. A fost botezată şi miruită la 10 februarie 1910, în Biserica Greco-Catolică din Bocsig, şi a primit numele de botez: Rafila. Mama ei se numea Ana Zgerden, de religie greco-catolică. Preotul paroh care a botezat-o a fost Demetriu Nystor, iar moaşă Elena Lupău. Numele tatălui era Constantin Găluţ.
Tatăl său, Constantin Găluţ, a plecat pe front în Primul Război Mondial, de unde nu s-a mai întors. Mama a rămas singură să crească cei patru copii. Fiica cea mai mare, Elena, a murit la o vârstă fragedă. Sora mijlocie se numea Floare, iar fratele Rafilei se numea Simion. Acesta, la rândul său, a prins frontul din primul război mondial, dar spre deosebire de tatăl său, s-a reîntors acasă, spre bucuria tuturor. Simion a fost căsătorit şi a avut o fetiţă. După patru ani de căsnicie soţia lui a murit şi el nu s-a recăsătorit.
Confoem celor declarate de către cei de la Episcopia Lugoj, Rafila a fost cea mai mică dintre fraţi. Încă de mică a avut atracţie spre cele sfinte. A dorit să se retragă într-o mănăstire şi a fost îndemnată să meargă la Mănăstirea Maicii Domnului din Blaj, dar a fost respinsă din cauza sănătăţii sale şubrede.
Din declaraţiile Rafilei cităm: „Maica Sfântă mi-a apărut prima dată în 8 septembrie 1931 de sărbătoarea Sfântă Mărie Mică” (Naşterea Maicii Domnului).
De la data de 8 septembrie 1931 şi până la moartea ei la 15 aprilie 1939, când a trecut la Domnul, Rafila a avut multe revelaţii şi a purtat pe trupul ei rănile Domnului (la mâini, picioare, coastă şi frunte).
Virtuţile Rafilei Găluţ, recunoscute de contemporani, erau: evlavia, ascultarea, răbdarea, blândeţea, mortificări, curăţie, modestie, credinţă, simplitate, apostolat laic, caritate, stigmate, viziuni, extaze, chiar şi profeţii.
Se încarcă comentariile...
