Mituri spulberate despre otrăvurile din murături. Nutriţionist: „Au fost introduse în lista alimentelor anticancerigene“
0
Când vine vorba de murături, consumatorii se impart în două tabere. Se vorbeşte despre beneficiile multiple pentru sănătate ale murăturilor, dar şi că au un conţinut prea ridicat de sodiu.
Nutriţionistul arădean Alexandra Olteanu spune că, pentru a lămuri dilemele, trebuie să ne raportăm la modul de preparare al murăturilor.
Medicul explică că murarea este una dintre cele mai vechi metode de conservare a alimentelor.
„Înainte de apariţia refrigerării moderne, murarea a fost singura modalitate de a păstra diverse alimente pentru consumul ulterior. În general, murarea a început ca o metodă de a păstra produsele alimentare care sunt fie exotice sau sezoniere şi limitate prin natură şi cultivare. Modul tradiţional de preparare a muraturilor este apă, sare şi diverse condimente. Atât. Oţetul sau alţi conservanţi nu intră în discuţie”, afirmă Alexandra Olteanu.
Murăturile pot fi o bună sursă de antioxidanţi
Nutriţionistul arădean adaugă că, deoarece legumele sau fructele sunt murate în stare proaspătă, fără fierbere, antioxidanţii nu dispar.
„Antioxidanţii sunt acei micronutrienţi care ajută la protejarea organismului nostru împotriva atacurilor radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt substanţe chimice instabile care sunt produse în timpul metabolismului celular. Aceste substanţe chimice instabile reacţionează cu celulele noastre şi duc la deteriorarea ADN-ul nostru. Datorită acestei proprietăţi, murăturile au fost introduse pe lista alimentelor anticancerigene, iar cea mai recomandată pentru consum este, în acest caz, varza murată”, adaugă Alexandra.
Furnizare de bacterii probiotice sau intestinale prietenoase
Bacteriile probiotice, spune nutriţionistul arădean, sunt acele bacterii prietenoase, care sunt prezente în sistemul nostru digestiv.
„Aceste bacterii de fapt, ne ajută în digestia alimentelor. Uneori, ca urmare a utilizării antibioticelor, împreună cu bacteria invadatoare, aceste bacterii prietenoase pot fi ucise. Scăderea numărului lor poate provoca probleme digestive care pot fi rezolvate, de exemplu, prin consumul de murături făcute fără a folosi oţet. De asemenea, murăturile furnizează minerale esenţiale şi vitamine, cum ar fi vitamina C, A, K, acid folic şi minerale precum fier, calciu şi potasiu. Vitaminele şi mineralele sunt micronutrienţi vitali care ne protejează de boli, ne ajută să ne contruim imunitatea sau la consolidarea oaselor”, mai afirmă Alexandra Olteanu.
Îmbunătăţesc digestia
Când legumele şi fructele sunt fermentate, bacteriile sănătoase ajută la digerarea celulozei din produsele alimentare. Acesta este motivul pentru care unele persoane care suferă de intoleranţă la lactoză pot să mănânce iaurt. Aceste bacterii sănătoase ajută la păstrarea alimentor fermentate în condiţii de siguranţă, dar şi la creşterea numărului de bacterii sănătoase din intestinul nostru.
„Alte beneficii ale murăturilor sunt prevenirea şi ameliorarea alergiilor şi a astmului, au proprietăţi anţiinflamatorii, îmbunătăţesc vederea, iar pentru că au puţine calorii pot fi folosite şi în curele de slăbire”,precizează mediul arădean.
De asemenea, aceasta spune că niciun aliment nu vine doar cu părţi bune, astfel că şi în cazul murăturilor se paote vorbi de contraindicaţii.
„Problema muraturilor e cantitatea mare de sare conţinută. Sarea este un ingredient indispensabil în cele mai multe murături, nu doar pentru gust, ci mai ales pentru conservare şi pentru proprietăţile ei anti-microbiene, păstrând departe bacteriile nedorite. Cu toate acestea, consumul de sare în exces prin murături poate provoca probleme”, afirmă nutriţionistul Alexandra Olteanu.
Aceasta spune că, în medie, o persoană obişnuită are în dieta zilnică aproximativ 3.400 de mg de sodium pe zi, ceea ce este mult mai mult decât 1.500-2.300 mg recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. O ceaşca de murături conţine 1.356 de mg. Chiar dacă mânanci doar un castravete murat îţi aduci 70-100 de mg de sodiu, care este destul demult.
„Hipertensiune arterială este una dintre cele mai importante riscuri la care ne supunem atunci când mâncăm în exces sare. Hipertensiune arterial este cunoscută a fi unul dintre cele mai importante motive care cauzează accidente vasculare cerebrale şi atacuri de cord. De asemenea mai sunt persoane care ar trebui să evite consumul de murături. Ne referim la cei cu boli renale, cu insuficienţă cardiac sau cu probleme de retenţie de apă”, încehie medicul nutriţionist.
Date nutriţionale despre murături
În conformitate cu datele furnizate de Departamentul de Agriculturaă SUA, murăturile conţin puţine calorii (între1-35calorii/100g), minerale ca fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodium şi, de asemenea, vitamine, cum ar fi vitamina C, tiamina, riboflavina, niacina, vitamina B-6, folat, vitamina B-12, vitamina A, vitamina E, vitamina D, vitamina K.
Deliciu în sezonul rece: cea mai bună reţetă de murături asortate pentru iarnă, la butoi