Dumbrava minunată de la Arad. Parcul din satul Mănăștur are peste 500 de specii de plante FOTO
0La o distanță de circa 30 de kilometri de municipiul Arad, în satul Mănăștur din comuna Vinga, se află parcul dendrologic care odată era folosit pentru ca elevii să învețe despre diferite specii de plante și arbori.
La marginea satului Mănăștur din comuna Vinga, județul Arad, în apropierea Bisericii Romano-Catolice, a fost construit un castel neoclasic, undeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Apoi, în jurul lui a fost amenajat un parc cu sortimente diferite de arbori, dintre care unii exotici, cum ar fi ginkgo biloba.
Din păcate, atât castelul, cât și parcul dendrologic, în care se află și plante protejate ca monumente ale naturii, au devenit o paragină. Autoritățile au făcut însă demersuri pentru ca parcul să fie îngrădit și vor gândi un plan de salvare a lui.
Profesorul de biologie al comunei, Aurel Brebu, care a predat acolo 50 de ani, povestește pentru „Weekend Adevărul“ despre acest parc și despre cele peste 500 de specii pe care le-a întâlnit acolo, printre care și alunul turcesc.
„Am venit în zona Aradului în 1969, având specialitatea Biologie. De atunci m-am ocupat împreună cu elevii de parcul acesta care nu avea încă statutul de parc dendrologic. Noi am plantat arbori tineri care acum încă se mai mențin, am făcut o cartografiere a zonei, cam 4 hectare și jumătate, am împărțit-o în 4 sectoare pentru a face mai ușor determinarea speciilor – aici, în anul 1985, am început un studiu de identificare a plantelor și am găsit 525 de specii. Am totul într-o lucrare publicată și prezentată la diferite simpozioane ale Universității de Vest «Vasile Goldiș» din Arad“, relatează profesorul Brebu.
Marele alun turcesc
Profesorul de biologie din Vinga spune că parcul a reprezentat o foarte mare importanță pentru că avea exemplare care erau rare, cum ar fi maiestuosul alunul turcesc (Corylus colurna), un arbore foarte mare, care se menține și acum.
„Au fost în total cinci arbori de genul acesta. Pe lângă ei, erau foarte mulți arbori mari, falnici, de Virginia, care aveau o vechime de peste 200 de ani. Din păcate, vârsta lor nu le-a permis să reziste unor furtuni și au fost doborâți, rupți o parte dintre ei. Se mai mențin ici, colo câteva exemplare, dar destul de firave, sunt îmbătrânite. În interior a fost un sector cu cvercinee, stejar gârnița, și mai era un sector de pinacee și unul era de molidiș, dar din cauza atacurilor dăunătorilor, foarte frecvente, asupra pădurilor de conifere, au fost distruse exemplarele“, adaugă Aurel Brebu.
Dascălul își amintește că pe vremuri acest parc era în vederea celor de la Agenția de Mediu din Arad care mergeau acolo, îl vizitau și chiar purtau discuții de amenajare a lui. Profesorul a studiat minuțios acest parc până în anul 1989, apoi s-a mai ocupat de el, dar nu la nivelul de altădată.
„Împreună cu domnul primar Negrei ne-am gândit ce să facem. Dumnealui are dorința de a-l reabilita, de a-l îngrădi. A făcut demersuri pentru documentație. Din păcate, au fost atacuri asupra lui. Au fost oameni care au tăiat exemplare, mai ales pe timp de iarnă, pentru lemne de foc“, mai spune profesorul Brebu.
Pasiunea pentru biologie, moștenirea generațiilor viitoare
Aurel Brebu a fost profesor timp de 50 de ani, în Mănăștur și Vinga. Nu doar el este biolog, ci și soția, și fiica lui, care este inspector școlar la Timișoara. Foștii elevi ai profesorului, cu care se întâlnește la diferite evenimente, încă își amintesc de vizitele pe care le făceau împreună în parcul dendrologic. Unul dintre cei de care profesorul Aurel Brebu este mândru a ajuns consilier local - Marius Anton, un pasionat al biologiei, care spune că învăța de drag.
„Mi-a plăcut foarte mult modul în care profesorul ne preda această materie. Avea un stil aparte, unul care ne făcea să învățăm de rușine. Mie mi-a plăcut mult biologia și chiar m-am folosit în viață de ceea ce m-a învățat domnul profesor. Abia așteptam orele dânsului pentru a merge în natură. Ne ducea destul de des în parcul dendrologic din Mănăștur. Acolo am învățat despre plante și arbori. Îmi aduc aminte că ne luam bicicletele și mergeam toți să studiem. Au fost vremuri frumoase și nu am mai întâlnit niciodată un cadru didactic așa de dedicat“, spune Marius Anton, care și el a rămas alături de comunitate.
Primarul comunei Vinga, Sorin Negrei, spune că se va ocupa de acest loc protejat pentru a nu se pierde exemplarele valoroase.
„Parcul dendrologic se află în patrimoniul comunei Vinga, dar nu am avut cartea funciară, însă acum, când s-a făcut intabularea tuturor proprietăților indiferent că e teren intravilan, extravilan, am reușit să intabulăm și acel teren, acea suprafață de 8 hectare. Acum, trebuie să facem un plan pentru a putea investi acolo. În primul rând, va fi împrejmuirea parcului“, a declarat primarul Sorin Negrei.
Parcul se poate vizita și acum, însă se dorește ca acesta să redevină un punct turistic.
Bijuteria Banatului
Cei care trec prin comuna arădeană Vinga mai pot vizita una dintre marile clădiri de patrimoniu ale Banatului, Biserica Romano-Catolică. Aceasta a fost construită de către localnicii de etnie bulgară, iar legenda spune că s-a dat autorizație imediat, deoarece se credea că se face referire la un lăcaș de cult din Viena.
Declarată monument istoric în 1992, la un secol de la construire, a rămas astăzi cel mai important simbol al comunei arădene. Biserica are o lungime de 62 de metri şi o lăţime de 32 de metri, iar turnurile au 65 de metri înălţime, cu scări în formă de spirală, ceea ce o face cea mai mare din zona aceasta a țării. Pentru construirea bisericii s-au folosit 2.000.000 de cărămizi şi granit din cariera de la Radna, care a fost fasonat de pietrarul arădean Szeleczky Józséf.
În prezent, impunătoarea clădire, care se poate observa de pe Drumul Național Arad-Timișoara, este vizitată de turiștii din întreaga lume. În curând va fi introdusă și în circuitul turistic, mai ales că se va deschide în interior un muzeu și un turn, de unde se pot face fotografii cu panorama comunei.
„Biserica se vede de la șosea și foarte mulți intră de câte ori trec prin zonă. Cei care vin special să o viziteze caută materiale informative și atunci întreabă diferite lucruri – spre exemplu, numărul de cărămizi folosite pentru construcția ei sau despre alte legende. Se spune că bulgarii au ajuns în zonă pe vremea Mariei Tereza și au primit privilegii. De exemplu, cât pot să alerge cu un cal într-o zi atâta pământ vor primi. Tindem să credem că este adevărată, deoarece au avut mult pământ, au lucrat și au avut bani ca să facă o biserică așa impunătoare. Altă poveste ar fi că arhitectul vienez Richter, când a făcut proiectul pentru Vinga, a crezut că este Viena, iar construcția a fost aprobată imediat“, a povestit preotul paroh Piry Radulov.
În zonă vin și foarte multe grupuri organizate de turiști. Când biserica este închisă, se poate intra până la gratii, dar dacă se anunță înainte, când ajung, se deschide spre vizitare în orice moment. „Dorim să o introducem în circuitul turistic și să angajăm un ghid turistic permanent, deoarece vom amenaja un muzeu și un turn, care să fie accesibil pentru turiști, să vadă panorama. O să realizăm și o pagină de internet pentru promovare“, a mai spus preotul Piry Radulov.
Despre biserică, consilierul Marius Anton spune că este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din România, o adevărată bijuterie arhihecturală în stil neogotic. „Anul trecut am sărbătorit 130 de ani de la construirea și sfințirea bisericii, prilej cu care ne-au onorat cu prezența vicepreședinta Bulgariei, consulul Bulgariei la București și o serie de oficialități ale României. Biserica este un simbol al localității noastre, un obiectiv turistic vizitat de turiști din toate colțurile lumii, un edificiu cu care ne mândrim și pentru care, alături de colegii din Consiliul Local Vinga, facem tot posibilul să-l punem în valoare. Am demarat un proiect prin care reamenajăm parcul central din Vinga, prin finalizarea căruia dăm o față nouă centrului comunei, punând în valoare acest simbol al comunității noastre”, specifică Marius Anton, edil și fiu al locului.
Se încarcă comentariile...
