Drama românilor morți în cea mai mare catastrofă maritimă civilă a Canadei. „S-au înecat rapid, fără șansă de scăpare”
0Patru bărbați din comuna arădeană Șeitin au murit înecați, alături de alte peste o mie de persoane, în cea mai mare catastrofă maritimă civilă din istoria Canadei, comparabilă cu dezastrul Titanic, produs cu doi ani înainte. Românii emigraseră ca să câștige bani pentru familiile lor.
Cei patru români emigraseră în America pentru a câștiga bani pentru familiile lor și au murit în drum spre casă, dinspre portul Ontario spre portul Liverpool.
Vaporul cu care călătoreau, The Empress of Ireland, considerat unul dintre cele mai sigure din lume, s-a scufundat în 14 minute. Nava era prevăzută cu camere etanșe, cu cele mai moderne sisteme de siguranță, uși anti-presiune, bărci de salvare.
Tragedia s-a petrecut în noaptea de 29 mai 1914, la ora 1,56. Dintre cei 1.477 de pasageri, 1012 au murit, majoritatea de la Clasa a III-a a navei, deci cei mai săraci (pentru comparație, numărul victimelor de pe Titanic a fost de aproximativ 1500).
Despre această tragedie a strâns informații doctorul în istorie din Arad Andrei Ando, care nu lasă ca trecutul județului să piară. În ultimii ani, acesta a strâns date pe care le publică în diferite cărți, până acum sunt 20 la număr.
Andrei Ando este doctor în istorie al Universității din Oradea și doctor în Filologie al Universității Aurel Vlaicu din Arad.
Astfel, aflăm că vaporul a fost lovit, pe o ceață deasă, de colierul norvegian Storstad.
„Prin gaura creată apa a năvălit în cală, o cantitate de 270.000 de litri pe secundă inundând în câteva minute toate cabinele de clasa a treia, unde călătoreau 717 pasageri. Majoritatea au murit rapid, înecați, fără nicio șansă de scăpare; ușile cabinelor nu se mai puteau deschide din cauza presiunii apei, iar cabinele însele, cu 2, 4 sau 6 paturi, au fost inundate imediat. Nici cei de la clasa a doua nu au avut șanse mult mai mari, căci cantitatea de apă intrată prin spărtură era imensă, iar ușile anti-presiune nu s-au putut închide pentru izolarea unor corpuri ale navei”, spune Andrei Ando.
Numai cinci bărci de salvare au putut fi lansate la apă, o a șasea prăbușindu-se cu tot cu oamenii din ea, în apa înghețată.
Ce scria presa vremii
Veștea catastrofei a fost dată, în România, de ziarul Libertatea, din Orăștie, în numărul din 12/25 iunie 1914 (anul 13, nr. 26), care cita publicația românilor americani, „Deşteaptă-te, Române!”
„Precum se ştie, marea corabie „Empress” s’a scufundat de curînd în urma unei ciocniri cu alta pe o negură grozavă. Foaia „Deşteaptă-te, Române!” din America scrie că între cei pieriţi pe vaporul „Empress” se aflau şi Români. Nu se ştie încă bine numărul Românilor ce se aflau pe ea şi cari astfel se vor fi înecat, pentru că gazetele americane amintesc numai de călătorii de pe clasa primă şi a doua, iar Românii aflători pe acel vas, erau pe clasa a treia, fiind ei toţi muncitori, ce plecaseră de la America, spre casă. Foaia numită află că un agent al societăţii „Canadian” vînduse bilete pentru acel vas mai multor Români cari voiau să se reîntoarcă acasă, - şi că între cei ce s’au înecat, se ştie pân’acum despre patru Români de la noi, anume din comuna Şeitin (comitatul Aradului): Dumitru Costa Băltău, George Costa Păvan, Constantin Deliman Chimu şi Nicolae Siladi Oniţia”, informa publicația.
Inițial, se spera că românii s-au îmbarcat pe o altă navă și au evitat catastrofa, dar ei se regăseau pe tabelul publicat de The New York Times, cu numele victimelor de la Clasa a III-a.
„După ce au muncit ştie-i Dzeu cât şi cu ce greu, - cînd s’au pus pe vapor să vină să şi mai vadă casa şi masa şi familiile lor iubite, chiar atunci să le iasă din valurile mării fiorosul înger al morţii şi să-i tragă cu el, acolo în adîncuri, în mormînt de valuri”, scria ziarul Libertatea, de la Orăștie.
„În urma catastrofei, familiile victimelor nu au primit compensații. Cei doi căpitani de navă au fost judecați de două tribunale diferite, unul britanic și unul norvegian. Cel britanic l-a considerat vinovat pe căpitanul norvegian, iar tribunalul norvegian, pe căpitanul britanic”, afirmă doctorul în istorie Andrei Ando.
Se încarcă comentariile...
