FOTO Istoria oraşului Alexandria de la origini până în zilele noastre
0
Dacii şi romanii, stema municipiului Alexandria, domnitorul Dimitrie Ghica, fosta Grădină Publică, Podul Vechi, Catedrala Sfântul Alexandru sau Şcoala Generală nr. 5 sunt doar câteva dintre picturile care vor înfrumuseţa un perete din incinta Primăriei Municipiului Alexandria. Fresca trebuie finalizată până pe data de 30 august, iar costurile lucrării se ridică la suma de 40.000 lei.
Toată istoria municipiului Alexandria, cu mult înainte de înfiinţare, pe un singur perete! Zidurile primăriei din reşedinţa judeţului prind viaţă. De câteva săptămâni doi artişti au transformat holul principal al primăriei într-un adevărat şantier. Motivul? Înfrumuseţarea sediului administrativ cu o frescă despre istoria municipiului.
Elemente reprezentative din istoria oraşului au fost deja schiţate, iar în următoarele zile vor prinde şi culoare. La finalul lucrării alexăndrenii care vizitează primăria vor da cu ochii peste clădiri emblematice ale reşedinţei judeţului: Podul Vechi, Grădina Publică, Catedrala Sfântul Alexandru sau Şcoala Gimnazială nr. 5. La loc de cinste se va afla şi stema oraşului, dar şi portretul domnitorului Dimitrie Ghica.
Mai puţin obişnuite, cel puţin pentru istoria Alexandriei, sunt schiţele cu daci şi romani, vase din antichitate sau luptători romani. Toată lucrarea trebuie finalizată până pe data de 30 august, iar costurile lucrării se ridică la suma de 40.000 lei.
O filă de istorie
Puţini alexăndreni ştiu că oraşul lor s-a înfiinţat din raţiuni pur economice. Un grup de negustori mavrodineni, bulgari şi zimniceni au pus mână de la mână şi au decis să cumpere o moşie pentru a putea face comerţ liber. Negustorii au cumpărat moşia pe care a luat fiinţă oraşul. Pentru că banii nu le-au ajuns, s-au împrumutat la cămătarii evrei. Actul de cumpărare al moşiei Bâcâianca pe care negustorii au luat-o de la Mitropolia Ţării Româneşti a fost semnat la data de 14 mai 1834.
Inginerul austriac Otto von Moritz a trasat străzile Alexandriei, drepte, paralele şi perpendiculare. Ţăranii din Nanov, Adămeşti, Ţigăneşti şi Măgurele şi-au abandonat vatrele şi au venit să pună umărul la construcţia oraşului. În doar două luni, iunie şi iulie 1834, au apărut primele 700 de case, prăvălii şi bordeie.
Întemeietorii Alexandriei şi-au dat repede seama că unui oraş îi trebuie un regulament de funcţionare după care să se conducă comunitatea. Aşa a luat fiinţă Ekstrucţia, constituţia locală a Alexandriei care conţinea “regulile de hălăduire a celor ce vor primi a se aşeza în noua adunare din oraş Alexandria”. Documentul a fost semnat în vara anului 1834 de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Timp de 30 de ani, Alexandria s-a condus după Ekstrucţie. Documentul prevedea reguli pentru toate domeniile, de la comerţ, până la educaţie sau sănătate.
Prima biserică şi prima şcoală
Oameni cu frică de Dumnezeu, negustorii şi ţăranii care veniseră să locuiască în noul oraş au vrut o biserică. La doi ani de la înfiinţarea oraşului s-a ridicat o biserică de lemn cu hramul “Sfântul Alexandru”. Pentru că lăcaşul a devenit în scut timp neîncăpător, episcopia oraşului a demarat în 1869 construcţia unei bisericii, actuala Catedrală “Sfântul Alexandru”, târnosită în 1898.
După doi ani de la întemeierea oraşului a apărut şi prima şcoală, cunoscută iniţial sub numele de “Şcoala lui Tudorache” după numele primului învăţător de aici, preotul Tudorache. Şcoala a funcţionat pe locul unde există acum Liceul teoretic “Al. I. Cuza”.
Centrul oraşului, actuala stradă Libertăţii se numea strada Carol şi avea pe ambele părţi prăvălii ale negustorilor. Pe jos, în centru nu era asfalt, ci piatră de granit. Distracţia alexăndrenilor era să iasă la plimbare în Grădina Publică care se găsea pe locul unde acum este ruina cinematografului. Acolo cântau fanfarele regimentului 20 Dorobanţi în fiecare seară.
Ca o ciudăţenie trebuie spus că ţăranii din mahala se plimbau în grădina publică doar într-un singur sens şi asta pentru că nu aveau voie să se intersecteze cu boierii, iar ţărăncile nu avea voie fără batic în cap în grădină.
Pe aceeaşi temă:
Judeţul Teleorman, de la ”pădurea nebună” la grânarul ţării
FOTO Alexandria va avea porţi de intrare
FOTO Comunele judeţene mai presus decât reşedinţa judeţului
Se încarcă comentariile...
