Cum vrea să valorifice un primar din Teleorman moştenirea Moromeţilor: „Turismul nu se face numai la Braşov“
0
Primarul din comuna Talpa, Teleorman, unde s-au turnat ambele filme „Moromeţii“, nu a stricat platoul de filmare şi are planuri mari în speranţa că va atrage turişti şi lumea nu va uita de acest loc aşa cum s-a întâmplat după prima peliculă.
„De ce să nu vorbim la Talpa şi de un turism rural? Turismul nu se face numai la Braşov. Încerc să mă folosesc de timp şi de moştenirea asta a Moromeţilor“, spune Benone Rababoc, primarul comunei Talpa unde s-au turnat ambele filme „Moromeţii“.
De aceea a păstrat platoul de filmare neschimbat. „Pe structura lor o să construim“, se justifică ediulul.
Intenţia lui e să amenajeze clădirea primăriei, care acum e doar o faţadă, în aşa fel încât să se intra în imobil, să poată fi puse pe pereţi fotografii din timpul filmărilor, să aducă în interior un video proiector.
„Cârciuma să fie funcţională, aşa cum era pe vremea lui Moromete. Şi să vină să bea 50 de ţuică şi să stea acolo şi să vorbească“, adaugă primarul.
Casa Moromeţilor s-a golit cu totul după ce s-au terminat filmările. Un ONG, constituit în comună, a preluat-o în comodat. Clădirea a fost refăcută, mobilată şi cu un război de ţesut. La anul, administraţia din Talpa vrea să o repare, să facă funcţionale sobele.
„În localitate au fost cinci case în care s-a filmat, iar într-una dintre ele proprietar e un angajat al primăriei. O vom dota, o vom repara ca să fie prima casă turistică pentru oamenii care vor să vină să doarmă într-o casă bătrânească, pe o saltea de paie, cu o pernă plină de fân şi cu pereţii cu var, cu lampă pe terete. Să aibă omul o experienţă aparte“, explică edilul.
Până atunci, în ograda Moromeţilor se organizează brunch-uri cu bucate tradiţionale ale zonei. Două au fost până acum. La unul dintre ele, cel din vară, au participat vreo 80 de ciclişti. Traseul s-a numit „Pe urmele Moromeţilor“. Edilul speră ca iniţativa să se repete.
Acesta şi-a mai propus să construiască împreună cu Consiliul local, aşa cum a promis, o casă în comună unde cei care vor veni - regizori, actori - să poată sta în ea o zi, două. Edilul zice că s-ar putea numi casa Moromeţilor. „Încercăm şi noi să fim legaţi cumva“, repetă primarul.
Primăria din Moromeţii 2 FOTO: Benone Rababoc
Crâşma din Moromeţii 2 FOTO: Benone Rababoc
Privilegiul de a fi în culise
În timpul filmărilor au venit mulţi oameni. Ca la un pelerinaj, compară Rababoc. „Şi pentru mine, şi pentru oameni, n-a fost o noutate pentru că în urmă cu 30 de ani, primul film «Moromeţii» s-a filmat tot aici. Ne-am reactivat. S-a repetat istoria. Şansa a fost a mea că sunt în funcţia asta şi m-am putut bucura de unele lucruri mai mult ca alţii“, mărturiseşte edilul.
Întrebat la ce se referă, Rababoc (foto în dreapta, credit foto: Facebook Benone Rababoc) spune că e vorba de şansa de a vedea cum s-a făcut filmul până să ajungă pe marile ecrane:
„Ca şi la un teatru, să fii în spatele scenei. M-am putut bucura de actori. N-a fost ceva premeditat, aşa s-a întâmplat. Horaţiu Mălăele a locuit la mine acasă. Am descoperit în omul ăsta, am spus-o şi o spun ori de câte ori am ocazia, chiar dacă mă repet, pe cât e de mare profesional, pe atâta e de modest şi de simplu. Câteodată mă simţeam mic în faţa lui că nu aveam atâta modestie şi simplitate. Am învăţat de la omul ăsta. Asta a fost o şansă că mi s-a întâmplat în viaţa asta“.
N-a cerut bani
Edilul are 53 de ani şi e primar PSD la al şaselea mandat. Născut şi crescut în Talpa. Când s-a turnat primul film tocmai terminase armata, se întorsese în comună şi se pregătea de facultate. Îşi aminteşte că echipa de filmare căuta prin sat căruţe şi tot felul de obiecte de artizanat.
„Mi-aduc aminte când a venit Oana Giurgiu la mine-n birou şi i-a zis: «noi vrem să încercăm să turnăm Moromeţii 2». Discutând ce condiţii punem, zic: «Nu trebuie să plătiţi nimic». La care Oana Girgiu: «Cum adică? Să nu credeţi că nu e nici primul, nici ultimul film pe care-l fac, nici prima dată, nici ultima când discut cu cineva, dar e prima dată când mi se întâmplă să-mi spună cineva că se nu percepe nimic!»“, povesteşte primarul.
Singurul lucru pe care l-a cerut a fost să vorbească despre Talpa, ca lumea să nu zică doar că e o comună săracă. Şi să nu se repete povestea de după primul film când Talpa a trecut în uitare. Ţine să sublinieze că „un om sărac nu înseamnă că e şi prost“.
„Ce sumă puteam noi să cerem? Acum, la interviu, puteam să vă spun că comuna Talpa a evoluat din punct de vedere al bunăstării cu suma de 10.000 sau 20.000 ori 30.000 de lei în urma filmărilor la «Moromeţii». Eu consider că nu întotdeauna banii contează, cred că legăturile interumane care le-am făcut cântăresc mai mult şi valorează mai mult“, susţine primarul.
Vicele şi administratorul public al comunei au fost delegaţi să ajute echipa de filmare cu tot ce au nevoie: s-a lucrat ca un drum asfaltat să fie transformat într-unul de pământ, au dat jos crotalii de la vaci şi oi cu sprijinul veterinarilor. Unii săteni au jucat ca figuranţi în film, adaugă edilul, şi nu au negociat plata: „Şi autorităţile locale şi cetăţenii au pus sprijinul la realizarea acestui film şi nu au văzut-o ca pe o oportunitate: acum e momentul să câştigăm nişte bani. Figuranţii din film nu au negociat nişte preţuri atunci şi cât le-au dat atâta a fost“.
L-a sunat multă lume şi din ţară, şi din străinătate. Urmaşi şi cunoştinţe ai celor din Talpa. I-au zis că au văzut filmul. Şi el l-a văzut, tot în Talpa, într-o proiecţie specială. „La un moment dat n-am putut să mă rup. Mi se părea că sunt şi eu acolo în film. Văzând casa, oamenii, mi se părea că fac parte din film“.
Casa Moromeţilor din film FOTO: Benone Rababoc
Cum regizorul Stere Gulea a declarat în mai multe interviuri că în Talpa se simte ca acasă, la proiecţia filmului în comună, la mijlocul lui noiembrie, primarul l-a făcut cetăţean de onoare atât pe el, cât şi pe Vivi Drăgan (directorul de imagine), actorii Dana Dogaru şi Horaţiu Mălăele, dar şi pe producătoarea Oana Giurgiu.
Rababoc mai spune că, în paralel cu proiectele administrative în derulare, e nevoie să gândească strategii în care să readucă oameni în comună, dar şi să-i convingă pe orăşeni să stea măcar o seară în locul unde s-au filmat ambele filme „Moromeţii“.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
