135 de ani de la naşterea lui Gala Galaction, traducătorul Sfintei Scripturi

Gala Galaction (16 aprilie 1879-8 martie 1961)

Gala Galaction, pe numele său adevărat Grigore Pisculescu, s-a născut la data de 16 aprilie 1879 în comuna teleormăneană Dideşti. Cunoscut publicului larg mai mult pentru creaţiile date literaturii române, Gala Galaction a fost preot ortodox şi profesor universitar de religie, jurnalist şi traducător. El este cel care a realizat traducerea Sfintei Scripturi.

Preot ortodox, scriitor, traducător, teolog, nuvelist, eseist şi jurnalist, Gala Galaction este o figură aparte în literatura română, activitatea ta, de-alungul celor 82 de ani de viaţă, împărţindu-se între cariera preoţească şi talentul literar deosebit. 

Părintele Gala Galaction s-a născut la Dideşti, în Teleorman, în familia unui ţăran de origine aromână. Mama sa a era fiica preotului Constantin Ostreanu, parohul bisericii Sf. Teodor din Rosiorii de Vede.

Urmează Liceul ” Sf Sava” unde îl cunoaşte pe Tudor Arghezi, cel care avea să-i devină prieten, confident şi companion de-alungul multor ani încununaţi cu creaţii literare. Gala Galaction a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi apoi apoi Facultatea de teologie, unde şi-a dat şi doctoratul în teologie. 

A urmat cariera preoţească şi, între anii 1909-1922 este numit defensor ecclesial pentru Eparhiile Râmnic şi Argeş. 

La vârsta de 43 de ani, Grigore Pisculescu este hirotonit preot. Mai târziu, între anii 1922-1926 a activat ca misionar în Arhiepiscopia Bucureştilor. A fost  profesor titular la Catedra de Introducere şi Exceza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chişinău ( 1926-1941), devenind mai târziu decanul acesteia. Dupa anul 1941, el se intoarce in Bucuresti, unde este numit profesor la catedra de Exegeza Vechiului Testament, la Facultatea de Teologie, pana in anul 1947. În anul 1947, după ce renunţă la postul de profesor universitar , părintele Galaction este ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Academiei Române. În 1954 este numit membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi  tot atunci este ales şi deputat în Marea Adunare Naţionale. Ajunge membru onorific al Academiei Române în anul 1955.

A tradus Sfânta Scriptură ajutat de un alt preot

Ca teolog,  părintele Galaction a publicat un număr impresionant de articole religioase, conferinţe şi predici în presa vremii.

În acest domeniul, cel mai mare merit al lui Gala Galaction rămâne traducerea Sfintei Scripturi în limba română. Traducerea s-a dovedit o muncă titanică care a durat între anii 1928-1934, pe vrea când era profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău.  

Gala Galaction a lucrat la traducerea Sfintei Scripturi ajutat de părintele Vasile Radu. Lui Gala Galaction îi aparţin cărţile deuterocanonice, lov şi Noul Testament.

A scris un jurnal, publicat postum

În perioada interbelica, cu ajutorul prietenului său, poetul Tudor Arghezi, părintele Galaction desfasoară o activitate publicistică intensă , editand revistele "Cronica" si "Spicul", care apar în perioada anilor 1915-1918. Lucrarea sa de licenţă intitulată "Minunea din drumul  Damascului. Argument apologetic", a fost publicată în anul 1903, la Bucuresti.

Opera sa de prozator cuprinde, în principal, nuvelele şi povestiri. Printre cele mai cunoscute se numără : Clopotele din Manastirea Neamtu (1916), De la noi la Cladova (1924), Caligraful Tertiu (1929), Nuvele si schite (1934) si romane: Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932, Premiul S.S.R.), Doctorul Taifun (1933), La raspântie de veacuri (2 voi., 1935).

Gala Galaction a lăsat în urmă un amplu jurnal, publicat postum în trei volume. 

O piaţetă din Ierusalim îi poartă numele

De-alungul existenţei sale, Gala Galaction a călătorit în numeroase pelerinaje ajungând de mai multe ori în Ţara Sfântă , Gracia, Italia sau Egipt.

În Ierusalim există o piaţetă care îi poartă numele. Decizia a fost luată de primărie, ca semn de apreciere a contribuţiei aduse de Gala Galaction la promovarea înţelegerii dintre creştini şi evrei. 

Ultima parte a vieţii, şi-a petrecut-o imobilizat la pat, din cauza unei congestii cerebrale. 

Parintele Gala Galaction a murit pe 88 martie 1961 în Bucureşti şi a fost înmormântat, aşa cum a cerut,la Mănăstirea Cernica.

Expoziţie memorială la Dideşti 

Două şcoli, din Roşiorii de Vede şi Mangalia poartă numele lui Gala Galaction. La Dideşti a fost amenajată o casă memorială, chiar în casa în care s-a născut preotul scriitor, situată în centrul localităţii.  Trecătorii prin Dideşti pot vizita aici expoziţia memorială Gala Galaction , edificiu amenajat cu ajutorul localnicilor în anul 1978. Casa are trei încăperi în care este organizată expoziţia. Sunt expuse obiecte, documente şi fotografii, amintiri din viaţa celui care a fost Gala Galaction.