Uniforma de militar profesionist, râvnită de peste 2.000 de tineri din Alba după intrarea ţării în UE. Doar 9% s-au angajat

Tinerii care aleg uniforma militară mizează pe siguranţa locului de muncă

Rigorile cazone şi participarea la misiunile din teatrul de operaţiuni pălesc în faţa siguranţei locului de muncă şi a unui salariu, apreciat de cei care au intrat în sistem, drept mulţumitor.

Au trecut vremurile când tinerii fugeau de armată. Acum, vin cu sutele la Birourile de informare-recrutare, de fiecare dată când sunt scoase locuri la concurs în unităţile militare. În acest an, pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti au fost scoase la concurs 1.000 de locuri la nivel naţional, pentru toate armele şi specialităţile militare. Ca să primească undă verde din partea comisiilor de examinare, candidaţii au trebuit să îndeplinească o serie de condiţii minime: să aibă cel puţin zece clase terminate şi cel mult  26 de ani, să fie apţi fizic şi psihic şi să nu fie certaţi cu legea.

Avantajul principal prin vizorul candidaţilor: siguranţa locului de muncă

În unităţile militare din judeţul Alba au fost puse la bătaie în acest an 10 locuri. Datele centralizate de Biroul de Informare recrutare Alba arată că au râvnit uniforma militară 180 de tineri din judeţ, însă, doar 96 au fost selectaţi după vizita medicală şi sport, ambele eliminatorii. Repartizarea se va face în cursul săptămânii viitoare, în funcţie de punctajul obţinut şi de opţiunile fiecăruia. Ce îi determină pe tineri să schimbe haina civilă cu cea militară?

„Cei mai mulţi vin pentru siguranţa locului de muncă, pentru prestigiul instituţiei militare şi pentru un venit sigur.  Avem şi tineri care păstrează tradiţia militară a familiei, dar cei mai mulţi vin din proprie iniţiativă “, susţine locotenent colonelul Cornel Oltean, şeful Biroului de Informare Recrutare Alba.

184 de angajări în 5 ani

Când vine vorba de studii, sunt candidaţi absolvenţi de profesională, de liceu, dar şi de studii superioare. „Din datele pe care le avem, cei mai mulţi candidaţi sunt absolvenţi de liceu, dar sunt şi tineri trecuţi de vârsta de 30 de ani, care au avut unul, două sau mai multe locuri de muncă, iar apoi vin să îmbrăţişeze cariera militară, pentru siguranţa locului de muncă“, completează şeful Biroului de Informare Recrutare Alba.

Cifrele centralizate de Biroul de informare-recrutare Alba arată că din 2007 până acum, au trecut pragul instituţiei peste 2. 000 de tineri care au vrut să îmbrace haina militară. Doar 184 au avut, însă, şansa să ajungă soldaţi profesionişti. Cei mai mulţi au fost angajaţi în 2009, 63, iar cei mai puţini în 2010, 2. Din numărul total, 4 sunt femei.  Un simplu calcul arată că nici 10 la sută dintre ei nu reuşit să prindă un contract de militar profesionist, din cauza ofertei destul de reduse.

După selecţia propriu-zisă, viitorii militari profesionişti fac o pregătire între două şi cinci luni de zile, în funcţie de specificul armei pe care şi-au ales-o. Ulterior, au posibilitatea să ajungă subofiţeri, iar ceilalţi  să rămână ca soldaţi profesionişti. Sunt şi cazuri în care părăsesc sistemul, pentru că nu se pot adapta la viaţa militară.

A ales garnizoana în locul „betoanelor“ din Spania

Fie absolventi de scoala profesionala,  fie de liceu ori de facultate,  cei care au îmbrăcat uniforma de militar profesionist sunt convinşi că au făcut o alegere cât se poate de bună. Ce presupune mai exact viaţa de militar  profesionist? Încercăm să aflăm din povestea unui soldat al Armatei Române, spusă sub protecţia anonimatului. Îi vom spune Ionuţ. Cum nu şi-a găsit un loc de muncă cu contract după terminarea şcolii, a lucrat „la negru“ în construcţii.  Între timp, şi-a făcut planuri să plece la muncă în Spania. S-a mai temperat când aflat că Armata  caută militari profesionişti.  A trecut toate probele de selecţie, a fost declarat admis într-o unitate din Alba.

Avantajele şi dezavanatjele carierei militare

Ionuţ spune că în armată nu curge lapte şi miere,  dar  că e mai bine decât să fi plecat  „la betoane“ în Spania, unde a emigrat un sfert din satul său de lângă Alba Iulia. „Eu am ales să intru în armată pentru siguranţa locului de muncă, mă săturasem să tot lucrez pe ici pe colo, la negru“.  Tânărul ne explică şi avantajele milităriei profesioniste. „Cum nu prea poţi cumpăra o casă sau maşină fără credit bancar, noi suntem oarecum avantajaţi din punctul ăsta de vedere. O adeverinţă semnată de comandantul unităţii ne face mai credibili în faţa bancherilor, care văd în asta că avem o slujbă sigură şi că vom putea plăti datoria luată“, susţine tânărul. Când vine vorba despre banii pe care-i duce acasă după o lună de muncă, Ionuţ spune că „la început nu se poate vorbi de un salariu mare, cum cred unii, e doar unul mulţumitor, care sare de 1.000 de lei“. Tânărul spune că „superiorii se comportă bine cu noi, nu mai sunt de actualitate poveştile spuse de părinţii noştrii cu veteranii care îi persecutau pe bibani". Ionuţ nu crede ca într-o zi i se va face lehamite de armată si spune ca a facut alegerea corecta – o slujbă sigură, venitul sigur şi prestigiul pe care il aduce uniforma militară. Deocamdată, doar visaeză la misiuni militare în afara graniţelor ţării.

Tânărul este conştient şi de dezavantajele carierei militare. În cazul în care nu s-ar fi acomodat cu rigorile militare şi ar vrut să renunţe la contract, înainte de termenul asumat iniţial, ar fi avut de plătit importante despăgubiri. În plus, regimul cazon implică şi o restrângere a libertăţilor civile. Spre exemplu, când pleacă din oraş, este obligat să anunţe de fiecare dată conducerea unităţii. Dacă ar avea un accident, ar fi uşor de găsit, motivează tânărul.  Şi Ionuţ, şi camarazii săi, probabil, preferă să-şi analizeze profesia aleasă doar pe timp de pace. Asta, deşi ştiu că vor avea obligaţia să participe la acţiuni militare în caz de război, cu toate riscurile ce decurg de aici. (Articol realizat  de Nicu Neag)