Programul celor 100.000 de români veniţi la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918: ”serviciu divin, deschiderea adunării, cetirea rezoluţiunei”
0
Responsabilitatea întocmirii programului zilei de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, a căzut în sarcina unui „comitet aranjator“ . Organizatorii au acordat o atenţie sporită traseului pe care trebuiau să-l urmeze miile de români sosiţi în oraş, pentru a ajunge pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul platou din faţa Catedralei Încoronării.
Programul marei adunari constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care se va ţinea Dumnecă, 1. Dec. Stil nou (18 Novembre stil vechi) 1918“ a cuprins trei puncte. Partricipanţii erau anunţaţi că „serviciul divin va începe laorele 7 dimineaţa“. Deschiderea Adunării Naţionale era planificată pentru ora 10, în casina militară din Cetate, actuala Sală a Unirii.
Cel mai important punct din program era „cetirea rezoluţiunei“ votată şi propusă de conferinţa prealabilă a marelui sfat naţional“. Ultimul punct presupunea dezbaterea articolelor Hotărârii de Unire, document în nouă puncte, conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.
Fără banchete şi mese comune
Programul includea şi precizări pentru zecile de mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“. Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea cu subiect şi predicat că „banchete şi mese
comune nu vor fi“. Regula avea o excepţie pentru cei veniţi de departe, pentru care „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.
„Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă“
Participanţii erau anunţaţi că intrarea în Cetate se făcea pe porţi şi că locul de întâlnire era pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul platou din faţa Catedralei Încoronării. Programul se încheia cu o invitaţie: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise. Veniţi deci şi-l atingeţi cu pasul vostru, ca sa simtiţi fiorul ce l-a mişcat odată pe marele voivod cu numele de arhanghel, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, pe craiul munţilor Avram Iancu, şi pe toţi cei care au început şi lucrat la realizarea visului de veacuri, pe care noi cei de azi îl vedem şi salutăm, ca pe răsătitul cel mai strălucit, al celei mai senine zile a neamului românesc“.
La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 96 de ani, care a decis Unirea Transilvaniei cu România, se estimează că au participat 100.000 de români.Trei instantanee cu mulţimile şi două imagini cu tribunele oficiale de la Marea Adunarea Naţională sunt singurele mărturii fotografice ale evenimentelor petrecute acum 96 de ani. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, din satul Galtiu, de lângă Alba Iulia, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.
rei zile de sărbătoare îi aşteaptă pe românii care vor să sărbătorească Ziua Naţională a României în Alba Iulia. Autorităţile locale şi judeţene susţin că au pregătit un program de „suflet românesc”. De la ceremonialuri solemne de paradă militară, depunere de coroane, primirea soliilor din cetăţile de scaun, Te Deum şi arborarea drapelului naţional, până la deschiderea Parcului de Iarnă, concerte de muzică populară, dar şi uşoară, cu artişti consacraţi. (Text scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
