Cum se măreau impozitele în Apuseni pe vremea regimului austro-ungar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urma anchetei dictată de la Viena, autorităţile austriece din Transilvania au decis să mărească atât valoarea impozitelor, cât şi numărul de zile de muncă pentru iobagii de pe domeniul Zlatna.  În plus, au fost tăiate unele drepturi, de pe urma cărora ţăranii  aveau nişte mici câştiguri.

Autorităţile au descoperit în localităţile componente ale domeniului Zlatna că „4.333 capi de familie nu figurau în registrele de contribuabili“. Verificările nu au rămas fără urmări: pentru anul bugetar 1773-1774,  impozitul a crescut cu 11.224 florini şi 5 creiţari, iar suma totală a dărilor s-a ridicat la 23.247 florini şi 5 creiţari. Florinul era monedă de aur de aproximativ 3,5 grame (bătută din 1252, în Florenţa), iar creiţarul monedă din argint bătută în Austria până în 1891(60 de creiţari valorau un florin),

Creşterea dărilor nu a fost singurul motiv de nemulţumire al sătenilor din domeniul  de jos al Zlatnei(satele:  Feneş, Galaţi, Presaca şi Pătrângeni).  În vara anului 1773,  au scris o plângere, ce avea la bază încălcarea unor drepturi mai vechi de care se bucuraseră. Sub umbrela protejării fondului silvic necesar minelor şi topitoriilor din Zlatna, oamenii nu mai aveau dreptul de a exploata pădurile din jurul oraşului, activitate care le aducea mici câştiguri.S-a adăugat interdicţia de a mai ţine vite şi oi, fapt ce i-a dus la disperare pe iobagii celor patru  sate ale domeniului, „fiind loviţi într-un domeniu de importanţă vitală... încât nu mai puteau trăi de loc“, se arată în lucrarea citată mai sus.

Lucrurile nu s-au schimbat în bine nici doi ani mai târziu, în 1775. Este anul în care iobagii din cele patru sate au primit în cârcă şi transportul sării la portul de pe Mureş, amenajat în zona cartierului actual al municipiului Alba Iulia, Partoş.  „Guberniul a impus iobăgimii de pe domeniile Zlatna sarcina de a transporta o cantitate de 4.085 chintale sare, de la ocnele din Turda şi Uioara până la locul de îmbarcare de la Partoş (Morosportus)“, se mai spune în lucrarea citată.  


 

Alba Iulia

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite