Cea mai mare locuinţă princiară din preistorie prinde contur lângă Alba Iulia. Este cercetată de arheologi români şi germani

Arheologii români şi germani au apelat la tehnici moderne pentru a dezlega misterele unei fortificaţii princiare preistorice ridicate la Teleac, lângă actualul oraş Alba Iulia. Mărturiile arheologice ale ultimelor cercetări sunt expuse la Muzeul Unirii.

Expoziţia de la Muzeul Unirii permite vizitatorilor să urmărească evoluţia cercetărilor arhelogice efectuate în reşedinţa princiară de la Teleac, dată de specialişti la sfârşitul epocii bronzului. Săpăturile au scos la iveală un bogat şi variat material ceramic.

Arheologii presupun că în această zonă au existat adevărate ateliere de olărit, care acopereau necesităţile unei colectivităţi. Specialiştii spun că, în urma testării în laborator, s-a stabilit că  substanţele folosite la acoperirea fisurilor apărute în structura vaselor ceramice sunt un amestec de particule  de cărbune, substanţe siliciaose şi răşină de conifere.

Sunt expuse şi piese din metal, descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale. Complexele de locuinţă au ieşit la lumină, după ce s-a folosit cu succes tehnica magnetometrului cu protoni.

Expoziţia poate fi vizitată până la sfârşitul lunii iulie.

Cercetarea arheologică vizează zona în care se presupune că a fost ridicată locuinţa princiară hallstattiană apărată de valuri de pămînt şi fortificaţii din lemn. Ultimele cercetări sistematice au fost punctuale şi  au avut ca scop recuperarea pieselor metalice. Arheologii susţin că prin dimensiuni este una dintre cele mai mari reşedinţe princiare ridicate la sfârşitul epocii bronzului în Europa Centrală şi de S-E, cercetată până acum. Situl se întinde pe o suprafaţă de 30 de hectare.

Primele săpături la Teleac au avut loc în 1959 sub coordonarea arheologilor de la Muzeul Naţional al Unirii şi Institutul de Arheologie din Cluj Napoca şi au fost continuate în perioada 1978-1987.  Punctul culminant a fost atins anul trecut, când la Teleac a fost deschisă o şcoală internaţională de arheologie, în cadrul proiectului „Forging Identities“ finanţat de Uniunea Europeană, la care Muzeul din Alba Iulia este partener.

Cercetările din această vară durează trei săptămâni şi sunt coordonate cde arheologi de la Muzeul Unirii şi de la Institutul de Arheologie din Berlin.