Voluntarii curăţeniei adună gunoaiele din Deltă

"Vânătorii" de peturi muncesc din greu, timp de o lună, sub îndrumarea Organizaţiei Salvaţi Delta Cele mai ciudate obiecte găsite pe insulă au fost aduse de voluntari la bază, în

"Vânătorii" de peturi muncesc din greu, timp de o lună, sub îndrumarea Organizaţiei Salvaţi Delta

Cele mai ciudate obiecte găsite pe insulă au fost aduse de voluntari la bază, în campingul din Sfântu Gheorghe. Locul seamănă mai nou cu un perimetru în care se desfăşoară un ritual păgân

Cultura voluntariatului în acţiunile de protecţia mediului nu pare să mai fie la noi ceva tocmai volatil. Peste 80 de tineri şi-au propus să cureţe timp de o lună de zile Delta Dunării, care tot icneşte sub deşeuri de la inundaţiile de acum doi ani, şi chiar obţin rezultate. Ei au strâns aproape 500 de saci de gunoaie pe săptămână numai din zonele strict protejate.

Un afiş cu sloganul "Moarte peturilor", câteva corturi albastre şi un furnicar de tineri pârliţi la faţă sunt indiciile că am dat de tabăra curăţeniei cu baza în Sfântu Gheorghe. Cea de-a doua echipă, formată din 20 de voluntari, tabăra incluzând patru astfel de serii, a avut ca miză ecologizarea insulei Sacalin pe durata unei săptămâni.

Pe insula Sacalin, una dintre ariile strict protejate din Delta Dunării, se află singura colonie de chira mare din ţară şi tot aici cuibăresc şi avosetta, pasărea ogorului, pescăruşul, chira de baltă, chira mică, lebăda mută, ţigănuşii şi prundaşul de mare, toate păsări rare.

Cine sunt voluntarii?

Romeo e căpitanul echipei de voluntari şi s-a înscris la tabăra curăţeniei pentru că îşi dorea de mult timp să îşi educe "disponibilitatea de a ajuta dezinteresat", spune el. "Imediat ce m-au concediat de la firma unde eram consilier financiar în asigurări, am aplicat la tabăra celor de la Salvaţi Delta şi m-au acceptat. Mă aşază într-o ipostază nouă treaba asta şi este în primul rând educativă.

E uimitor ce poţi să găseşti în zonele protejate din Deltă; zilnic strângem mormane de mizerii multinaţionale: peturi româneşti, bulgăreşti, ucrainene etc. Marele avantaj este că pot pătrunde în arii interzise turiştilor, pe care în alte condiţii nu le-aş fi putut vedea", spune Romeo.

Andrei, un voluntar mai vocal, susţine că ducem lipsă de o cultură civică sănătoasă. "Obişnuiesc să atrag atenţia oamenilor pe stradă, pe care îi observ că aruncă gunoaiele la întâmplare, şi la un moment dat un bătrânel de vreo 70 de ani s-a arătat foarte intrigat de intervenţia mea.

M-a întrebat în ce calitate îl trag de mânecă, sunt cumva de la primărie… asta spune mult despre mentalitatea noastră. Înainte de 1989 nu se punea deloc probema mediului şi se pare că ducem aceeaşi atitudine din inerţie", conchide Andrei.

Ana Maria a absolvit Ecologie şi Protecţia Mediului şi a venit în tabăra de curăţenie ca într-o expediţie. În plus, nu văzuse niciodată Delta. "Ceea ce facem noi e un început în ecologizare, dar nu rezolvă pe fond problema, tot ce producem vom avea, mă refer cel puţin la peturi.

Ce strângem vor fi duse la Tulcea sau Constanţa, vor fi balotate, dar problema e ce se întâmplă mai departe… Eu cred că ne caracterizează o mare pasivitate, şi asta ne împinge până la comportamente dintre cele mai anapoda faţă de mediu", e de părere Ana Maria.

"Am aflat că pe insula Sacalin se găsesc în cursul anului peste jumătate din efectivul total de specii de păsări din Delta Dunării, iar iarna e un loc preferat al lor, deoarece salinitatea este ridicată şi apa îngheaţă foarte greu. Sunt încă uimit de cât de murdară poate fi o astfel de zonă. Eu nu cred că nivelul de cultură ecologică ţine de nivelul de trai, aici e vorba de bun-simţ", spune Adrian, student la Fizică în Iaşi.

"Problema e de fapt în şcoli, nu se face educaţie ecologică, şi chiar dacă se introduce în curriculă, e veşnic opţional, altfel spus nu se face. Aşa că trebuie să aducem modele alternative şi tabăra aceasta poate fi unul dintre ele", e de părere Monica.

"Eu am găsit afişul care anunţa recrutarea de voluntari chiar în Regie şi mi-am zis că trebuie să vin numai ca să răzbun ceea ce se întâmplă acolo, obişnuinţa locului este ca gunoiul să se arunce direct de la geam, ceea ce provoacă zgomote şi mirosuri dizgraţioase", spune Dorian.

Antrenament ecologist

Ionuţ este coordonatorul voluntarilor şi spune că nu crede că vreunul dintre cei din tabără a venit doar pentru a-şi trece în final experienţa acumulată aici în CV, chiar dacă multe dintre universităţile străine contorizează voluntariatul ca o bilă albă pentru profilul candidatului.

"Dacă n-ar fi fost preocupaţi cu adevărat de mediu, după două zile ar fi cedat, pentru că aici chiar s-a muncit, plecam dimineaţa, apoi parcelam zona şi ne apucam de strâns gunoaiele. Unii au făcut insolaţii, alţii s-au ars rău la urechi, dar şi-au văzut de sacii lor. Câte unuia i-a fost atât de rău încât n-a putut merge pe teren, dar ceilalţi i-au acoperit norma pe ziua respectivă", spune liderul grupului.

"Inundaţiile de acum doi ani au adus în Deltă foarte multe deşeuri, se pare că mulţi agenţi economici au dat drumul pe apă la tot ce aveau mai de prisos prin curte, de la lucruri mărunte până la cantitaţi mari de rumeguş din zonele unde se făceau defrişări, spre exemplu, încât, dacă Garda de Mediu i-ar fi controlat imediat după ce au trecut apele, n-ar fi avut cui să dea vreo amendă.

Situaţia e aproape la fel şi acum. Prioritare ar fi gropile ecologice în Deltă, care lipsesc cu desăvârşire", spune Romulus Ştiucă, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.