Un pacient al lui Bradisteanu a asteptat operatia pana a murit

* In acest timp, senatorul PSD a fost in SUA, sa se trateze de hernie de disc * Institutul Inimii dupa domnia lui Bradisteanu: fara bani, cu aparatura stricata din cauza depozitarii improprii si cu 50 de asistente plecate in strainatate

Fiul unui pacient decedat pe 9 ianuarie 2004 in Spitalul de Urgenta din Capitala il acuza pe dr. Serban Bradisteanu ca este responsabil de moartea tatalui sau. "Pe 4 noiembrie 2003, in urma unei analize coronografice, s-a stabilit faptul ca tatalui meu trebuie sa i se faca urgent o operatie de by-pass. Desi avea 81 de ani, medicii din spital care l-au consultat au spus ca putea suporta operatia. Tatal meu a fost internat in spital in Sectia Medicala inca din luna august 2003. Familia era de acord cu operatia de urgenta, indiferent de consecinte. Dr. Bradisteanu a dus-o cu vorba chiar pe sefa Sectiei Medicale, nimeni alta decat fosta ministra a Sanatatii, dr. Daniela Bartos, care-l tot intreba cand o sa-l opereze. Dupa mai multe amanari, a promis ca il va opera pana pe 15 decembrie, inainte sa plece din tara. Acest lucru nu s-a intamplat. Pe 25 decembrie, tatal meu a facut un infarct miocardic pentru ca nu a fost operat la timp si a intrat in coma, fiind conectat la aparate. In tot acest timp, eu nu am reusit nici un moment sa vorbesc cu dr. Bradisteanu. Putea macar sa-mi spuna ca nu-l opereaza si m-as fi adresat altui spital. Pentru ca eu consider ca i-a taiat ata de pe mosor tatalui meu, voi depune reclamatie la Colegiul Medicilor, la Parchet si ma gandesc daca il voi da in judecata", ne-a declarat Cornel Sion, fiul pacientului. Faptul ca pacientii sunt internati cu saptamanile si nu pot fi operati decat de dr. Bradisteanu personal o spun si alti medici. Si medicii de la Institutul "C.C. Iliescu" sustin ca, desi la sectia condusa de dr. Bradisteanu de la Spitalul de Urgenta ar trebui operate toate urgentele, pacientii sunt urcati in salvare si trimisi la Institut. Ei spun ca acest lucru se intampla din cauza ca, la Urgenta, nu se opereaza decat de dr. Bradisteanu sau sub indrumarea sa. Am incercat sa aflam de la purtatorul de cuvant al Spitalului de Urgenta, dr. Bogdan Oprita, cati pacienti au fost internati in sectia dr. Bradisteanu, cati au fost operati si care este graficul operatiilor. Se putea foarte usor constata ca, atunci cand lipsea din tara dr. Bradisteanu, nu figurau pacienti operati. Nu ni s-a dat acest raspuns, datele fiind considerate secrete. Dr. Oprita a recunoscut insa ca, in decembrie, dr. Bradisteanu a fost plecat in SUA, sa se trateze de hernie de disc. Cat despre alti medici din aceeasi sectie care ar putea opera in locul lui, dr. Oprita a spus ca totul "depinde de competenta". Sub rezerva anonimatului, medicii de la Urgenta confirma faptul ca blocul operator este inchis atunci cand dr. Bradisteanu nu este in spital. Cat timp acesta lipseste, medicii care fac operatii vasculare periferice apeleaza la alte sali de operatie. "Efectele" dr. Bradisteanu se fac in continuare simtite si la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu", unde senatorul PSD a fost director pana pe 14 noiembrie 2003. "De la inceputul saptamanii, am reluat operatiile pe inima, dupa ce, timp de noua luni, sase sali de operatie din Institut au fost inchise de dr. Bradisteanu pentru renovare", ne-a declarat conf. dr. Dan Gherghiceanu, chirurg cardiac la "C.C. Iliescu". Medicii din Institut sustin ca dupa ce dr. Bradisteanu a fost schimbat din functia de director, le-au mai trebuit inca doua luni ca sa incheie lucrarile la patru din cele sase sali de operatie. Deocamdata au inceput sa opereze doar in doua sali. Renovarea salilor a costat peste 4 miliarde de lei, iar Institutul a mai cheltuit 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea aparaturii din blocul operator. "Fiindca nu au fost utilizate atata timp, aparatele nu mai functionau. Dr. Bradisteanu a ordonat ca aparatura sa fie depozitata pe unde s-a nimerit, inghesuita prin camere, aruncata prin saloane. Astfel, la unele aparate s-au stricat acumulatorii ori s-au descarcat, la altele s-au uscat solutiile de control... Mai grav este ca, neavand activitate operatorie atata timp, ne-au plecat peste 50 de asistente specializate in spital. Ele au preferat sa prinda contracte de munca in Italia, Franta sau Germania, decat sa stea aici degeaba", a mai spus conf. dr. Gherghiceanu. Chiar daca operatiile au fost reluate, medicii nu stiu cat timp le vor mai ajunge banii acordati de Casa de Asigurari de Sanatate. "Institutul a ramas ca dupa cutremur dupa plecarea dr. Bradisteanu. Cu toate ca dansul a intrerupt operatiile pe inima inca din aprilie 2003, nu a transmis nici o notificare catre Casa de Asigurari de Sanatate sau catre Ministerul Sanatatii ca nu vom avea pacienti operati. Ca urmare, pentru 2004, Institutul primeste pe pacient operat 9 milioane de lei, adica aproape jumatate din banii primiti de alte unitati de profil din tara. Banii nu ne ajung nici sa cumparam consumabilele si medicamentele necesare. Avem promisiuni de la Casa ca din trimestrul doi vom avea un buget mai mare", a explicat conf. dr. Dan Gherghiceanu. Medicii mai sustin ca, in cele 11 luni de "pauza", ar fi putut fi operati 600 de cardiaci. Referitor la reclamatiile depuse la Colegiul Medicilor de catre personalul din Institut in legatura cu comportamentul dr. Serban Bradisteanu nu s-a primit inca nici un raspuns.