Trei din patru români se informează de la televizor privind vaccinarea anti-covid, iar 60% dau vina pe presă şi oficiali pentru curentul scepticismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / George Călin
FOTO Inquam Photos / George Călin

Cea mai mare parte a românilor se informează de la televizor cu privire la campania de vaccinare împotriva COVID-19, arată un sondaj realizat de către INSCOP  Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare şi Inovare Socială (CoRe). Studiul mai arată şi faptul că două treimi din români sunt de părere că virusul a fost creat în laborator.

Graficele integrale ale sondajului pot fi găsite la finalul textului.

Potrivit sondajului „Percepţia publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”, marea majoritate a românilor ştiu că vaccinarea anti-COVID19 nu este obligatorie (90,6%), că este gratuită (88,4%) şi că tinerii sub 16 ani nu vor fi vaccinaţi (73%). Totodată, 66,9% cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator.

Cunoaşterea unor informaţii esenţiale despre vaccinuri/vaccinare 

90.6% dintre cei chestionaţi afirmă că ştiau că vaccinarea anti-COVID-19 NU este obligatorie, în timp 9.3% spun că nu ştiau acest lucru. Nu ştiu sau nu răspund 0.1%.

Se declară informaţi cu privire la faptul că vaccinarea anti-COVID este gratuită 88.4% dintre respondenţi, în timp ce 11.3% afirmă că nu ştiau acest lucru. 0.3% nu ştiu sau răspund.

Percepţia publică referitoare la posibilele reacţii adverse

În opinia a 72.3% dintre cei chestionaţi, reacţiile adverse pe care le-au suferit unii pacienţi la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate (fără legătură cu vaccinarea) ale acestora. 18.3% sunt de părere că reacţiile adverse sunt cauzate de vaccinare, iar 9.4% nu ştiu sau nu răspund.

sondaj vaccinare

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi şi locuitorii din Sud Vest Oltenia sunt de părere într-o proporţie mai ridicată decât celelalte categorii că reacţiile adverse pe care le-au suferit unii pacienţi la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate.

„În general, români au unele informaţii esenţiale despre vaccinurile anti-COVID 19 precum faptul că vaccinarea nu este obligatorie, este gratuită sau se aplică doar populaţiei de peste 16 ani. Totuşi dezinformările par să funcţioneze eficient, având succes mai ales la populaţia tânără care se informează cu preponderenţă de pe reţelele sociale, un mediu destul de toxic şi complet nereglementat în ceea ce priveşte filtrarea informaţiilor adevărate, respectiv false”, a declarat Remus Ştefureac, director Strategic Thinking Group / Asociaţia Grupul de Gândire Strategică.

Cauzele curentului de opinie anti-vaccinare, în general

Întrebaţi care ar fi cauza principală a apariţiei şi în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare, 34.8% dintre cei intervievaţi menţionează ştirile şi informaţiile false care apar în presă, 32.6% slaba informare a publicului din surse oficiale, 11.5% calitatea slabă a vaccinurilor şi medicamentelor de pe piaţa românească, 9.1% mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării, 5.5% influenţa unor persoane din grupul de prieteni. Nu ştiu sau nu răspund 6.4% dintre respondenţi.

sondaj vaccinare

Analiza socio-demografică: Respondenţii cu vârsta între 18 şi 29 de ani, cei fără venit şi locuitorii din regiunea de Nord Vest consideră într-o măsură mai mare decât restul populaţiei că ştirile şi informaţiile false drept cauza principală a apariţiei şi în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare. 

Mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării este cauza indicată în procent mai ridicat de respondenţii din categoria celor cu studii superioare şi a gulerelor albe.

Expunerea la dezinformări şi ştiri false

Percepţia românilor privind expunerea personală în ultimul an la ştiri false legate epidemia de coronavirus a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „deloc”, iar nota 10 înseamnă „foarte mult”. 5.6% dintre respondenţi au ales nota 1, 2.7% nota 2, 4.1% nota 3, 3.3% nota 4. Nota 5 a fost aleasă de 15.6% dintre respondenţi, în timp ce pentru nota 6 au optat 7.5% dintre cei chestionaţi, pentru nota 7 au optat 11.9%, iar pentru nota 8 au optat 15.3%. 5.7% dintre respondenţi au ales nota 9, în timp ce 23.5% au ales nota 10. 4.9% nu ştiu sau nu pot aprecia.

sondaj vaccin

Cumulat, 12.3% dintre respondenţi au ales note între 1 şi 3, 26.4% au optat pentru note între 4 şi 6, iar 56.3% pentru note între 7 şi 10. Altfel spus, majoritatea respondenţilor conştientizează faptul că în ultimul an au fost expuşi la ştiri false legate de epidemia de coronavirus.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani consideră într-o proporţie mai ridicată decât media că au fost expuşi foarte mult (acordând nota 10) ştirilor false legate de epidemia de coronavirus.

sondaj vaccin

Sursa coronavirusului: fenomen natural vs. fenomen artificial

Două treimi dintre români (66.9%) cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator. Puţin sub un sfert (23.9%) sunt de părere că virusul a apărut natural şi că nu a fost creat artificial în laborator. Procentul non-răspunsurilor este de 9.2%.

informare vaccin

Analiza socio-demografică: Sunt de părere într-o proporţie mai ridicată decât media că virusul a apărut natural şi că nu a fost creat artificial persoanele cu studii superioare şi gulerele albe, precum şi locuitorii din regiunea Vest.

Consideră că virusul a fost creat artificial, în laborator mai ales respondenţii din categoria gulerelor gri.

Teorii ale conspiraţiei: implantarea de cipuri, efectul reţelelor 5G,

informare vaccin

35.7% dintre cei intervievaţi îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia „Coronavirusul a fost produs şi răspândit intenţionat pentru a se pregăti inocularea populaţiei cu cipuri prin vaccinare”. 57.8% sunt în dezacord cu afirmaţia dată, iar 6.4% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Împărtăşesc într-o proporţie mai ridicată decât media opinia că virusul a fost produs şi răspândit intenţionat pentru a se pregăti inocularea populaţiei cu cipuri prin vaccinare respondenţii cu studii primare şi venituri sub 1000 de lei lunar, în timp ce procentul cel mai ridicat de persoane care îşi exprimă dezacordul cu această afirmaţie se întâlneşte în rândul gulerelor gri.

5g si vaccinare

Sunt de acord cu afirmaţia „Simptomele de coronavirus sunt legate de radiaţiile reţelelor de telefonie mobilă de tip 5G” 12.2% dintre respondenţi, în timp ce aproape trei sferturi (73.4%) îşi exprimă dezacordul. Nu ştiu sau nu răspund 12.2% dintre cei intervievaţi.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de dezacord faţă de afirmaţia potrivit căreia „Simptomele de coronavirus sunt legate de radiaţiile reţelelor de telefonie mobilă de tip 5G” se regăsesc în rândul categoriei de populaţie cu studii superioare, a persoanelor cu venituri peste 3.000 de lei, a gulerelor albe şi a locuitorilor din regiunea de Vest. 

„Există o disonanţă semnificativă între numărul celor care dau credit teoriilor conspiraţioniste (de exemplu 35,7% din totalul respondenţilor cred că virusul a fost creat pentru ca, prin procesul de vaccinare, oamenilor să le fie introduse cipuri) şi numărul celor care se opun în mod hotărât vaccinării (19,3% din totalul respondenţilor). În alte cuvinte, o şesime din românii aflaţi în ţară susţin teorii năstruşnice despre COVID-19 în planul unei discuţii abstracte, dar în mod concret, odată puşi în faţa pericolului iminent al bolii, acţionează raţional”, a relatat Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group.

Sursele de informare cu privire la vaccinarea anti-COVID19

Întrebaţi de unde s-au informat cel mai mult în ultimele săptămâni cu privire la vaccinarea anti-COVID19, 72.4% dintre cei intervievaţi menţionează programele TV, 24.3% reţelele sociale, 24.1% paginile de internet oficiale ale unor instituţii naţionale sau internaţionale. 23.6% declară că s-au informat din discuţii cu familia, cunoscuţii, vecinii, colegii, 12.4% că s-au informat de la medicul de familie, 11.3% de la radio, iar 9.2% din ziare tipărite şi online. 7.6% spun că au citit studii, rapoarte ştiinţifice. Procentul non-răspunsurilor este de 2.9%.

surse informare vaccinare

De notat că la această întrebare respondenţii au putut alege una sau mai multe variante de răspuns.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de persoane care s-au informat cel mai mult de la TV se regăsesc în rândul celor peste 60 de ani, inactivi pasivi şi care nu au cont pe reţelele sociale. În rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe şi al celor gri se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenţi care s-au informat mai ales din ziare tipărite şi online. Tot din rândul persoanelor cu studii superioare şi al gulerelor albe sunt şi cei mai mulţi respondenţi care declară că s-au informat cel mai mult de pe pagini de internet oficiale ale unor instituţii naţionale sau internaţionale. Procentul cel mai ridicat de persoane care declară că s-au informat de la medicul de familie se înregistrează în rândul gulerelor gri, iar în categoria locuitorilor din regiunea de Vest se regăseşte procentul cel mai ridicat al celor care s-au informat mai ales din discuţii cu familia. 

Sondajul de opinie „Percepţia publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research şi Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociaţia Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare iniţiat şi coordonat de Asociaţie.

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eşantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.  

Graficele integrale din studiu 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite