Transplantul de fata nu va fi la indemana oricui

Eventualele grefe se vor limita la persoanele grav desfigurate. Restul este SF

Afirmatiile chirurgului britanic Peter Butler, reproduse si in ziarul Adevarul, despre posibilitatea ca, in mai putin de un an, transplantul de fata sa devina realitate, au starnit controverse pasionante, insusi cel in cauza sustinand necesitatea ca trecerea efectiva la o asemenea operatie sa fie precedata de o dezbatere publica asupra implicatiilor sale etice. Inca de pe acum, se ridica un sir de semne de intrebare care asteapta sa-si afle raspunsul. In timp ce persoanele desfigurate in urma unor arsuri, a altor accidente ori a unor forme de cancer al pielii sunt, de regula, gata sa accepte un astfel de transplant, persoanele dispuse sa-si doneze, dupa moarte, fata nu se prea gasesc. Si nici rudele acestora nu par dispuse sa dea brusc cu ochii de cineva al carui chip este leit cel al disparutului. Socul poate fi teribil. "Din punct de vedere tehnic, spune dr. Butler, operatia este posibila in urmatoarele sase pana la noua luni. Chestiunea este insa daca trebuie sau nu sa o realizam". De aici, si necesitatea dezbaterii publice amintite. In general, reconstituirea fetei persoanelor desfigurate ridica mari dificultati, deoarece nu se poate asigura mobilitatea buzelor, pleoapelor, obrajilor, nasului etc., care dau expresivitate chipului omenesc. Grefele de piele prelevata din alte pati ale corpului - tehnica folosita in prezent - nu permit miscarea acestor parti ale fetei, noul chip lasand impresia unei masti. In schimb, grefele de piele, prelevata impreuna cu muschii si nervii aferenti de la persoana recent decedata, permit mobilitatea. Tehnica microchirurgicala necesara - de pe acum pusa la punct Cu tehnica microchirurgicala existenta astazi este pe deplin posibil ca un pacient sa fie dotat cu noi buze, nas, barbie, urechi, oase faciale din partea donatorului. Vasele sanguine - arterele si venele - urmeaza a fi si ele prelevate de la donator. In acelasi timp, pielea, muschii faciali, grasimea subcutanata trebuie, fireste, inlaturate pentru a face loc grefei. Pentru ca aceasta sa reuseasca, va fi necesar sa se transplanteze si nervi care controleaza miscarile fetei si ii asigura sensibilitatea. In fine, progresele facute in suprimarea, printr-o medicatie adevata, a efectelor de respingere a tesuturilor straine sporesc apreciabil sansele de reusita ale transplantului de fata. Este adevarat, sustine dr. Butler, noul tip de grefa ridica alte probleme decat transplantul de rinichi sau de inima, dar, aminteste el, atunci cand s-au facut primele operatii de acest gen s-au formulat obiectii, care, ulterior, au disparut. Ce se va intampla cand pacientul se va trezi cu fata altuia? Christine Piff, membra a unei asociatii a persoanelor desfigurate, care ea insasi a suferit de cancer facial si care poarta o proteza de fata (o masca dintr-o substanta ce imita pielea), a declarat ca, probabil, nu va opta pentru un asemenea transplant. "Ezit, pentru ca nu as dori sa port o fata care nu-mi apartine. Privind, insa, lucrurile in mod logic, ne aflam in anul 2002 si este inevitabil ca asa ceva sa se intample pana la urma", explica ea. Dr. Oric Sigman, psiholog, afirma ca transplanturile de fata sunt destinate numai persoanelor grav desfigurate. "Ceea ce nu stim este ce se va intampla cand aceste persoane se vor trezi cu fata altuia", avertizeaza el, adaugand insa ca sunt toate sansele ca nu peste multa vreme sa se recurga la grefe de acest fel din motive estetice. Se poate imagina ca doua persoane sa-si schimbe fetele intre ele, ca in faimosul film FATa IN FATa (Face/ Off)? In teorie, da, in practica ar fi absurd. Pe de alta parte, din cauza complicatiilor aratate, numarul operatiilor va fi foarte limitat. Potrivit dr. Butler, in Marea Britanie doar 10-15 persoane complet desfigurate ar putea intra in discutie pentru a dobandi o fata noua in locul celei actuale. Restul este SF.