"Toţi oamenii de afaceri să meargă la Cotroceni pentru renegocieri!"

Înaltul funcţionar radiografiază "grupurile de interese" şi scandalurile aferente: ALRO, valizele cu bani şi RAAPPS Deşi este cunoscut mai mult ca fiind şeful Corpului de Control al

Înaltul funcţionar radiografiază "grupurile de interese" şi scandalurile aferente: ALRO, valizele cu bani şi RAAPPS

Deşi este cunoscut mai mult ca fiind şeful Corpului de Control al Guvernului, Cristian David este, mai exact, ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar. Reprezintă singura instituţie cu atribuţii de control a guvernului. În acest context îi reproşam că activitatea departamentelor pe care le coordonează este prea puţin vizibilă. Răspunde susţinând că preferă să informeze întâi instituţiile statului şi, abia după ce acestea îşi fac datoria, să informeze şi opinia publică…

- Preşedintele spunea anul trecut că în jurul guvernului gravitează grupuri de interese. Le-aţi depistat?
Cristian David: "Grupurile de interese" reprezintă o sintagmă folosită intenţionat de preşedinte cu o conotaţie negativă, pentru a da o aparentă justificare atacurilor la adresa primului-ministru. Nu există "grupuri de interese" care gravitează în jurul guvernului. Această exprimare reflectă o distorsionare voită a unei situaţii incorect prezentată.

"<> - o aparentă justificare a atacurilor la premier"

Guvernul, în ansamblu, este o structură decizională colectivă, activitatea administrativă, practică, revenind ministerelor care, prin natura activităţii lor, au un contact aproape permanent cu diferitele societăţi comerciale care oferă consultanţă, servicii sau produse. Efectuarea cheltuielilor bugetare curente sau de capital presupune o interacţiune permanentă a administraţiei cu mediul de afaceri, este o relaţie care face parte din normalitatea existenţei şi logica funcţionării administraţiei. Această situaţie de normalitate implică însă respectarea riguroasă a reglementărilor legale şi eliminarea posibilului conflict de interese, iar noi avem obligaţia să ne asigurăm că relaţia dintre instituţiile statului şi mediul de afaceri nu depăşeşte cadrul legal şi că se află în conformitate cu interesul instituţiilor statului şi al cetăţenilor. Toate instituţiile statului cu atribuţii de control semnalează permanent nereguli în cheltuirea fondurilor publice sau comunitare, iar aceste semnalări privesc toate palierele administraţiei, atât centrale, cât şi locale. Dacă am interpreta declaraţiile preşedintelui din perspectiva rezultatelor controalelor administrative, atunci am fi în situaţia să apreciem că "grupurile de interese" există la toate nivelele administraţiei, fără nicio excepţie, ceea ce, evident, nu ar fi decât o exagerare. Folosind excesiv şi abuziv sintagma "grupurilor de interse", aceasta se poate ataşa, în consecinţă, oricărei instituţii din administraţia centrală sau locală.

Spre exemplu, în egală măsură, instituţia prezidenţială este o interfaţă cu mediul economic. Foarte mulţi întreprinzători care doresc să investească în România vin şi sunt primiţi de instituţia prezidenţială, fie la Bucuresti, fie când au loc vizitele oficiale ale preşedintelui în străinătate. Sunt convins că preşedinţia are o listă lungă de raporturi cu mediul de afaceri.

La Primăria Capitalei e mai mult decât evident că o bună parte din administrarea curentă a primăriei se realizează prin intermediul firmelor care execută toate lucrările sau prestează servicii. Aşa că, dacă ar fi să generalizăm, lista poate continua cu toate instituţiile administraţiei centrale şi locale.

- Aţi făcut numeroase controale. Au fost ele confirmate de către Parchet, prin dosare de urmărie pentru cei la care existau indicii că ar fi comis ilegalităţi?
- Trebuie făcute două analize separate. În ceea ce priveşte fondurile comunitare, avem un număr foarte mare de dosare trimise către Parchete sau către DNA: 90 în 2005 şi 2006. Până în prezent, din dosarele care au fost soluţionate, rata noastră de succes, respectiv rezoluţii de începere a urmăririi penale, depăşeşte 80%. În ceea ce priveşte Autoritatea de Control a Guvernului, aici numărul dosarelor trimise către DNA sau către Parchete este mai mic - 22 în 2005 şi 2006, însă acolo vorbim de dosare complexe care, prin natura cauzelor controlate, implică cercetări mai ample. Unele dintre controalele Autorităţii sunt făcute la solicitarea Parchetului sau DNA-ului, în completarea probelor la dosarele aflate în lucru. Privită per ansamblu, activitatea de control a început să producă rezultate vizibile, atât din punctul de vedere al numărului controalelor efectuate, cât şi din punctul de vedere al valorificării administrative şi judiciare.

- Aţi făcut şi verificări postprivatizare…
- Da, aici aş putea spune că cea mai reprezentativă este cea de la ALRO. În aceste cazuri, lucrurile sunt oarecum împărţite pentru că şi AVAS-ul are atribuţii de control şi responsabilitatea urmăririi respectării condiţiilor postprivatizare. Autoritatea de control verifică numai cazurile în care avem o sesizare adresată direct către noi privind nerespectarea condiţiilor postprivatizare.

- Rezultatele sunt convergente cu cele de la AVAS?
- Concluziile noastre la acel moment au fost că proprietarii ALRO nu şi-au respectat obligaţiile asumate prin contractul de privatizare şi am solicitat AVAS-ului corectarea situaţiei. Aici, raportul instituţional dintre noi şi AVAS este că noi le-am trimis concluziile noastre cu un set de propuneri de măsuri pe care AVAS-ul trebuia să le ducă la îndeplinire. Nu putem vorbi de convergenţă, pentru că nu s-au suprapus două controale, ci noi am trimis spre valorificare AVAS-ului actul nostru de control.

- ALRO se află în centrul unui scandal...
- Da. Discuţiile create în jurul ALRO sunt legate de achiziţia de energie. Ceva scapă în acest subiect şi anume mobilul demersului ALRO de a obţine energie ieftină. Este clar că natura acestui demers a fost determinată de un interes strict economic, de vreme ce ALRO înregistra profit la vremea respectivă, iar finalitatea demersului este, evident, de natură a creşte profitul ALRO. Iar întrebarea vine firesc: ce anume i-a determinat pe cei de la ALRO să se adreseze preşedinţiei într-o chestiune economică, care evident că nu era în competenţa sa, şi ce anume a determinat preşedinţia să se preocupe de o chestiune de ordin comercial care priveşte raportul dintre două societăţi comerciale?

"Intervenţiile de favorizare perturbă mediul concurenţial"

Este preşedinţia locul unde trebuie să se adreseze cei care doresc să-şi crească profitul sau să-şi recupereze creanţele? Cred în acest caz că toţi oamenii de afaceri ar trebui dirijaţi către preşedinţie, atunci când doresc renegocierea sau reducerea preţurilor la utilităţile publice şi recuperarea rapidă a datoriilor statului către ei. Privitor la climatul economic general, trebuie să mai subliniez un alt aspect şi anume că intervenţia pentru favorizarea unui anumit operator economic generează perturbarea mediului concurenţial şi afectează respectarea angajamentelor comunitare asumate de România în domeniul concurenţei. Totodată, obţinerea unor astfel de facilităţi, respectiv preţ preferenţial pe termen lung, în contradicţie cu previziunile privind creşterea preţului energiei, creează suspiciunea unui ajutor de stat mascat, fapt de asemenea în afara angajamentelor comunitare care reglementează mecanismele de acordare a ajutoarelor de stat. Cu atât mai controversat este deci demersul preşedinţiei, de susţinere a solicitării ALRO, privind facilitarea obţinerii unui preţ preferenţial, cu cât are la cunoştinţă şi dispoziţie aceste analize şi evaluări, privind angajamentele comunitare asumate de România în domeniul concurenţei şi politicii industriale.

- Pe de altă parte, preşedintele afirma că la Ministerul Economiei se duceau sacoşe cu bani pentru a se obţine reducerile de preţ la energie pentru ALRO...
- Această afirmaţie are o dublă consecinţă, respectiv asumarea de către preşedinte a faptului că nu a semnalat aspectul instituţiilor abilitate care ar fi putut interveni ferm pentru stoparea acestei practici şi a ales rezolvarea situaţiei printr-o rezoluţie pe solicitarea ALRO. A doua consecinţă ar trebui să fie autosesizarea DNA-ului pentru verificarea afirmaţiilor preşedintelui. Fără o confirmare a acestei acuzaţii de practică ilegală, demersul preşedintelui va rămâne doar o "simplă intervenţie" în favoarea unui operator economic care "legitim" dorea un profit mai mare.

- Vine primăvara, vine aviara. Sunteţi pregătit pentru noi controale?
- Aici nu sunt eu cel care trebuie să fie pregătit! Mi-aş dori ca experienţa din 2005-2006 să nu se mai repete. Ar fi mult mai simplu dacă nu ar exista niciun fel de suspiciune asupra modului în care sunt orchestrate activităţile de combatere a gripei aviare, respectiv de dezinfecţie. Dacă aceste lucruri ar fi transparente şi bine gestionate, noi nu am avea niciun motiv să avem un rol de jucat în acest episod şi chiar mi-aş dori foarte mult să nu avem nicio sesizare sau motiv de control.

- Dosarul RAAPPS s-a finalizat?
- Nu există un "dosar RAAPPS". Există mai multe controale tematice la RAAPPS, care s-au făcut de-a lungul timpului şi care au vizat verificarea anumitor sesizări. Primul a fost cu privire la contractul de asociere în participaţiune pentru realizarea Parcului Turistic şi de Agrement Dracula, asociere nelegal constituită, care a fost în consecinţă reziliată. A fost un al doilea control care a verificat modalitatea în care RAAPPS a soluţionat cererile de retrocedare. RAAPPS are un patrimoniu imobiliar considerabil, care face în bună măsură obiectul cererilor de retrocedare, iar RAAPPS a tratat şi soluţionat discreţionar aceste cereri.

Un al treilea control a vizat modul în care au fost încredinţate contractele de asistenţă juridică, iar aici am constatat lipsa elementelor care să justifice aceste contracte, care oricum mai degrabă nu s-au materializat în favoarea interese-lor RAAPPS. Un al patrulea control, care este acum în fază de finalizare, se referă la modalitatea în care au fost înstrăinate anumite active atât co-merciale, cât şi imobiliare, din cadrul RAAPPS, din nou constatându-se lipsa de transparenţă şi favorizarea anumitor persoane sau firme.

Cu atât mai controversat este demersul preşedinţiei, de susţinere a solicitării ALRO, privind facilitarea obţinerii unui preţ preferenţial, cu cât are la cunoştinţă şi dispoziţie aceste analize şi evaluări, privind angajamentele comunitare asumate de România în domeniul concurenţei şi politicii industriale
Cristian David

Concluziile noastre au fost că proprietarii ALRO nu au respectat contractul de privatizare şi am solicitat AVAS-ului corectarea situaţiei
Cristian David

RAAPPS a atras în jurul său toată suma intereselor imobiliare

- Există grupuri de interese în jurul RAAPPS-ului?
- Evident că RAAPPS-ul a reprezentat de-a lungul timpului o mină de aur pentru toţi cei care s-au aflat la putere. Patrimoniul imobiliar şi activele comerciale ale RAAPPS au făcut din regie un subiect de interes din toate punctele de vedere şi, indiscutabil, o societate care administrează un fond imobiliar şi co-mercial atât de generos, atât de consistent, a devenit inevitabil un punct de atracţie şi interes pentru toţi agenţii şi operatorii de pe piaţa imobiliară. RAAPPS a atras în jurul său toată suma intereselor imobiliare care aveau ceva sau urmăreau ceva de la RAAPPS, şi aceste grupuri nu sunt foarte uşor de identificat pentru că sunt foarte numeroase, sunt relativ eterogene, transpartinice şi funcţionează într-un lanţ de intermediere sau asociere care este practic de neoprit. De aceea, singura soluţie viabilă este eliminarea completă a activităţilor imobilarea şi comerciale din sarcina RAAPPS-ului şi valorificarea transparentă a tuturor activelor imobiliare şi comerciale existente.

- Relaţiile politice la nivelul partidelor de guvernământ se răsfrâng şi la nivelul relaţiilor interinstituţionale? Au fost tensiuni pe fondul gâlcevei la nivel naţional?
- Până la urmă, raporturile inter-instituţionale, chiar dacă noi le-am defini şi delimita teoretic, sunt determinate în mare măsură de relaţia personală dintre conducătorii acestor instituţii. Inevitabil, dacă se ajunge la o tensiune între reprezentanţii instituţiilor, ministerelor în cazul nostru, se induce o perturbare şi a raporturilor interinstituţionale care se poate manifesta prin comunicare sau cooperare redusă.