Soluția vicepreședintelui român al PE pentru apărarea României. „Dacă Ucraina va cădea, Rusia poate să facă absolut orice ulterior”
0Social-democratul Victor Negrescu, unul dintre cei doi vicepreședinți români ai Parlamentului European, susține că România trebuie să acceseze cel puțin 20 de miliarde de euro din planul de apărare al Europei având în vedere că riscurile de securitate ale țării noastre sunt foarte mari.
ReArm Europe „pune pe masă” împrumuturi cu dobânzi foarte mici în valoare de 150 de miliarde de euro pentru țările care doresc să investească în apărare. Prima problemă care va apărea legat de acest pachet va fi cel privind criteriile de distribuire a sumelor. Social-democratul Victor Negrescu susține că România nu va trebui să repete greșeala PNRR, pe care-l consideră un proiect eșuat. Avem la dispoziție trei luni de zile pentru a pune la punct un plan de apărare foarte eficient care să ne permită să accesăm cel puțin 20 de miliarde de euro, spune europarlamentarul.
El a explicat și de ce crede că UE nu va putea înlocui ajutorul pe care acum SUA îl acordă Ucrainei și ce ar însemna o înfrângere a Ucrainei pentru România. Negrescu a explicat cum se vede la nivelul instituțiilor europene situația alegerilor din țara noastră și de ce românii devin mai eurosceptici.
Adevărul: Cum s-au purtat la nivelul instituțiilor europene discuțiile privind alegerile din România și ultimele evoluții cu privire la deciziile CCR, în contextul solicitării a două mișcări suveraniste de a dezbate în cadrul sesiunii din 10-13 martie a Parlamentului problema respingerii candidaturii lui Georgescu și în contextul presiuni din partea unor oficiali din administrația SUA?
Victor Negrescu: În primul rând, mie nu-mi este frică de extremiști și nu-mi este frică să-i combat pe aceștia și mai ales să arăt că de cele mai multe ori nu au argumente viabile în susținerea poziției lor. Populismul nu se bazează pe niciun proiect concret și este foarte ușor să arăți lucrul acesta. De aceea, de fiecare dată voi susține nevoia unei dezbateri reale, civilizate, nu a unei dezbateri în care sunt doar atacuri și îndemnuri la violență, cum fac extremiștii din România.
Aici, în plenul Parlamentului European, două partide extremiste au propus să existe o dezbatere. Nici măcar partidele extremiste nu s-au înțeles între ele. De altfel, 80% din Parlamentul European a votat împotriva acestor propuneri, nu pentru că nu era nevoie de o dezbatere, ci pentru modul în care au fost formulate aceste solicitări, care din start puneau în evidență doar o perspectivă, dar și faptul că s-au spus lucruri false.
De exemplu, în intervenția din Plenul Parlamentului European, un extremist a spus că Galin Georgescu a fost arestat. Ori știm foarte bine că nu s-a întâmplat lucrul acesta. Nu poți avea o dezbatere cu oameni care pur și simplu spun minciuni și caută să inducă în eroare cetățenii. Poți avea păreri diferite și pe un subiect important cum ar fi ceea ce se întâmplă la noi în țară. Am participat inclusiv la dezbateri în presă, la care au participat extremiști, reușind să-i combat fără niciun fel de problemă.
Acum plecând de la aceste aspecte, la nivel european există o situație destul de interesantă. Pe de-o parte, de fiecare dată când Musk ne critică, liderii europeni ne sprijină. Și vedem foarte multă diponibilitate din partea partenerilor noștri europeni în a sprijini România, inclusiv cu fonduri. România nu și-a dorit să fie la mijloc, însă doar remarc lucrurile acestea.
În același timp, da, nu e o situație fericită pentru țara noastră perioada pe care o traversăm în prezent. Până acum eram priviți ca fiind un partener stabil, serios în regiune, capabil să genereze dezvoltare, bunăstare și liniște într-o regiune zbuciumată, cum este centrul și estul Europei. Am pierdut din această imagine și există riscul să apară consecințe în ceea ce înseamnă investițiile la noi în țară, dacă nu vom stabiliza situația.
Venirea la putere a unor extremiști, a unor populiști, a unor oameni agresivi, a unor oameni violenți, a unor oameni fără proiecte, riscă să arunce România în haos. Vedem în America cum scad bursele ca urmare a unor intervenții publice nefericite. România nu este America. Adică la noi scad bursele și cresc dobânzile, economic, românii vor avea foarte mult de suferit, iar eu doresc să evităm această situație. E adevărat, clasa politică din România nu este perfectă. A comis există foarte multe greșeli. Probabil că trebuie să recunoască mai bine greșelile comise. Avem lideri politici care trebuie să înțeleagă că nu se mai pot comporta cum s-au comportat odinioară, unii care probabil vor dispărea natural din zona publică, dar... din nou, votul antisistem nu trebuie să-i pedepsească pe români și nu trebuie să pedepsească România.
Pentru că, în cazul de față, votul antisistem înseamnă ca românii să aibă de suferit. Adică vrem să reparăm o greșeală a clasei politice votând ceva dezastruos. Și aici, din nou, doar prin dezbatere, doar prin comunicare publică, putem să facem față acestei situații și, din nou, apelul meu către liderii politici este să fie mai asumați. Mi s-a întâmplat, de exemplu, ca după intervenții publice în care vorbesc de extremiști, vorbesc de Simion, de Șoșoacă, de Călin Georgescu, să fiu sunat să mi se spună Să nu mai vorbesc atât de aceștia. Că nu are rost sau că ar fi inutil. Eu nu cred că este inutil să mă lupt pentru a-i convinge pe români. Asta înseamnă politică, asta înseamnă democrație și asta înseamnă asumare.
„Putem compara România de astăzi cu România din anii 90. Diferența este una colosală”
De curând, România a atins borna de 100 de miliarde de euro, bani aduși de Uniunea Europeană în România. Dacă scădem contribuția noastră, avem o sumă netă de aproape 70 de miliarde de euro. Și în condițiile acestea, conform ultimului barometru, 37% dintre români nu au încredere în Uniunea Europeană și s-a votat masiv un candidat anti-european le primul tur al prezidențialelor. Care poate fi explicația?
În primul rând, este extraordinar faptul că România a ajuns la acest prag de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană. Și vorbim despre fonduri europene nerambursabile, foarte important menționat lucrul acesta. Bani care se regăsesc în mai toate localitățile din România, în școli renovate, spitale care acum se construiesc, autostrăzi care s-au construit sau acum se construiesc, dar și în locuri de muncă.
Foarte multe companii din România au început cu bani europeni, de la pensiuni până la fabrici. Știu că unii antreprenori uită să spună lucrurile acestea, dar subliniem acestei lucruri. De asemenea, avem un scor pozitiv. Și nu putem ignora că și noi am contribuit la bugetul european. Așa cum am spus, cu aproximativ 30 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro dat la Bruxelles am primit 3 euro înapoi. Dacă mergi acum la o bancă cu banii tăi, nu primești 3 euro înapoi pentru fiecare euro dat.
Unii spun că Europa e ca un Caritas care funcționează, adică a primit o sumă fantastică.
Totodată, autoritățile din România, împreună cu partenerii europeni, trebuie să facă un efort suplimentar pentru a arăta cum s-au folosit aceste resurse. Într-adevăr, anumite fonduri nu au fost cheltuite corespunzător, adică în proiecte viabile, dar majoritatea au fost cheltuite corespunzător și trebuie să subliniem aceste proiecte pozitive.
Că Europa a vrut să ne ajute și vrea să ne ajute în continuare. Că noi am mai greșit sau am mai comis erori, asta e altceva, dar tot noi suntem responsabili. Dar revenind, Europa a fost acolo, a fost solidară, cum nu a fost poate niciodată în istoria noastră. Aceste fonduri se regăsesc în proiecte ample, dar și în lucruri simple cum ar fi subvențiile pentru fermieri. Și știu că mai sunt fermieri care poate ne citesc sau ne ascultă și se gândesc „dar nu este corect faptul că fermierii din Franța primesc mai mult.” Și da, și eu sunt de acord. Nu este corect. De aceea ne luptăm aici la Bruxelles să avem subvenții egale. Dar imaginați-vă că fermierii din România nu ar mai primi nicio subvenție. Și fermierul francez ar primi în continuare subvenții pentru că Franța are de unde să plătească acele subvenții. Franța plătește și subvențiile pentru noi, nu doar pentru sine. Ar fi dezastruos. Concurența ar exista în continuare. Din nou, nu ne putem izola. Nici măcar Coreea de Nord nu este complet izolată pentru că aduce produse din China sau din Rusia. Deci nu există ideea aceasta a izolării complete. Nici pe vremea comunismului nu eram izolați complet sau când ne izolam nu mai aveam cu ce să ne hrănim. Evident, noi trebuie să discutăm cu românii. Cu românii dezamăgiți. Cu românii care nu au avut acces la aceste oportunități. Cu românii care nu înțeleg cum funcționează Europa sau cum pot profita de oportunitățile europene.
Pentru că, da, avem o Românie ruptă în două, a celor care înțeleg România globală, care acționează european și cei care poate nu înțeleg în totalitate sau care nu văd beneficiile de care beneficiază. De exemplu, trebuie spus că au existat mecanisme sociale; sunt, prin intermediul primăriilor, periodic, distribuiri de produse finanțate din banii europeni, avem carduri cu finanțări cu banii europeni, inclusiv pentru profesori.
Sunt multe facilități de care inclusiv categoriile poate mai puțin favorizate au profitat, finanțate din banii europeni. În consecință trebuie să spunem lucrurile acestea și să le explicăm în detaliu. Și aceste investiții cu banii europeni se le găsesc pe tot palierul de activități pe care le desfășurăm în fiecare zi, de la facturile plătite până la educație sau locul de muncă. Și aici trebuie să vorbim mult mai simplu, mult mai clar, mult mai direct, și autoritățile din România trebuie să facă mult mai multe.
Și să nu cădem în plasa unor populiști, să vorbim de Europa doar când nu funcționează și să nu vorbim de Europa când lucrurile merg bine, pentru că ar fi greșit.
Sunt multe lucruri de îmbunătățit la nivel european, dar, per total, este evident că România a avut de câștigat ca urmare a aderării la UE și putem doar compara România de astăzi cu România din anii 90. Diferența este una colosală.
„Am avut în fruntea României oameni care nu au știut cum funcționează UE”
Se tot rostogolește termenul acesta de „sclavi ai Europei”. Cum comentați această sintagmă?
Eu cred că am avut în fruntea României oameni care nu au știut cum funcționează Uniunea Europeană. Oameni care nu s-au putut reprezenta așa cum trebuie în dezbaterile europene și susține interesele României. Slăbiciunile lor au fost percepute de oameni ca fiind slăbiciunile României. Dacă ei nu au știut să se exprime, nu au avut o poziție fermă, nu au avut o strategie de negociere, nu este culpa României. România a fost bine privită. România este al 6-lea stat ca pondere în lumea europeană. Trebuie să fim mândri de România, de influența noastră, de ceea ce putem face. Dar evident a fost și un proces de învățare. Nu poți de pe o zi pe alta să contezi, să influențezi lucrurile, pentru că mecanismele europene sunt complexe. Dar învățăm ușor, ușor. Avem vicepreședinți ai Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei Europene, avem funcții importante în Parlamentul European, am adus bani europeni, am primit o sumă colosală din mecanisme de redresare și reziliență.
Avem sprijin european pentru multe subiecte de interes pentru cetățeni. Lucrurile acesta se întâmplă pentru că România contează. Dar ține evident de modul în care liderii noștri se prezintă în relațiile cu Bruxellesul. Cred că s-a învățat treptat din greșeli, însă se poate mult mai bine și sunt convins că România poate conta și poate fi un lider european. Dar trebuie să avem acest proiect de țară asumat și exprimat corespunzător la cel mai înalt nivel.
Un plan de apărare de 150 de miliarde de euro
S-au făcut pași importanți în privința apărării europene și vreau să ne explicați care este viziunea cu privire la o apărare comună a Europei și unde se încadrează România în această viziune?
„Lumea se schimbă dramatic. Mai rapid ca niciodată. Și trebuie să învățăm să ne adaptăm. Unul dintre răspunsurile oferit de Europa a fost să creeze și să dezvolte această politică de apărare comună, cu investiții suplimentare în armare și în dezvoltarea industriei militare europene. Comisia Europeană a prezentat un plan de aproximativ 800 de miliarde de euro, o parte din bani presupune doar realocări financiare. Dar avem o sumă care presupune noi fonduri europene. Un plan de 150 de miliarde de euro pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte în lunile care urmează, poate chiar finanțat printr-un nou împrumut european.
România trebuie să se lupte pentru a accesa cât mai mulți bani din aceste fonduri europene, pentru că doar așa vom avea capacitatea de a investi în această industrie militară, în contextul în care avem un buget pus în dificultate. România trebuie să fixeze ca țintă, în opinia mea, să acceseze minim 20 de miliarde de euro din acești bani.
Și pentru a face lucrul acesta, prima negociere va fi privind formula de calcul. Trebuie ca formula de calcul să includă gradul de risc la care sunt supuse statele membre. Adică proximitatea de zona de conflict. România are cea mai mare frontieră cu Ucraina. Am depus eforturi deosebite în zona. Marea Neagră, de asemenea, reprezintă o zonă tampon cu Federația Rusă și, în consecință, ar trebui să beneficiem de cel puțin de 20 de miliarde de euro printr-o distribuție națională sau posibilitatea de a participa la proiecte comune în valoare totală de 20 de miliarde de euro.
Cred că trebuie să investim aceste sume în dezvoltarea industriei, pentru că dacă investim în industrie, avem o capacitate pe termen lung. Dacă doar achiziționăm echipamente, nu înseamnă că vom avea bani pentru ceea ce ne trebuie pe termen lung.
Și în sensul acesta trebuie să lucrăm și cu mediul privat, dar și cu companiile de resort. Trebuie să avem un plan pe toate palierele, de la resursa umană, deficitară în România, avem fabrici unde se lucrează cu pensionarii în prezent, până la tehnologie militară, avem, de exemplu, drone românești, și ar fi bine să investim în această tehnologie, până la alte fabrici care presupun atât crearea de echipamente, cât și zona de reparații, dar și zona de servicii.
România, de exemplu, pregătește astăzi piloti pentru avioane de ultimă generație, modernizează sau repară echipament militar care e folosit în conflictul din Ucraina și din nou vom începe să producem pulberi, de exemplu, sau alte echipamente militare necesare la nivelul NATO. Deci aici trebuie să gândim acest lucru. Avem trei luni până când trebuie să facem o listă de proiecte și un plan clar.
Estimez că după summit-ul NATO o să intrăm într-o linie dreaptă în negocierea acestor fonduri și acestor planuri de apărare. Nu trebuie să ne aflăm în situația PNRR-ului pe care îl consider un eșec al României.
Nu trebuie să facem pe repede înainte un plan care nu este viabil, ne trebuie un plan serios, viabil, și sper că autoritățile de la București să înceapă aceste consultări informale, dar și cele publice, pentru a avea cel mai bun plan național de apărare cu finanțare europeană.
Eu, de altfel, am început deja demersul în acest sens. Am invitat patronatele din domeniu la Bruxelles pentru a se informa. Am discutat cu Banca Europeană de Investiții și în curând instituția va face o sesiune de informare la București despre aceste oportunități de finanțare. Lucrăm aici la nivelul Parlamentului European, dar e important ce face România, guvernul de la București, dar și președintele interimar.
Europa și negocierile de pace
Care este viziunea europeană în ceea ce privește războiul din Ucraina. Poate înlocui Uniunea Europeană ajutorul SUA în Ucraina?
Uniunea Europeană militează pentru o pace durabilă. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă să nu ajungem acum la un acord de încetare a focului care să fie încălcat peste 2 ani. Pentru că vom reveni la aceeași situație. Totodată, un acord care asigură o pace care îi va proteja pe cetățeni este esențial. În același timp ne dorim să stabilim pacea cât mai repede. De altfel, nu Uniunea Europeană, nu Ucraina au declanșat acest război, ci Federația Rusă, regimul lui Putin a declanșat acest război neprovocat. Trebuie să nu uităm aceste aspecte.
Europa în același timp dorește ca Ucraina, după ce restabilim pacea, să aibă garanțiile necesare pentru a se dezvolta în continuare, pentru a-și readuce înapoi refugiații și în această logică trebuie să existe un plan pentru reconstrucția Ucrainei, un plan pentru consolidarea democratică a Ucrainei. Trebuie să ne asigurăm că există garanții de securitate care să evite declanșarea unui nou război. Sunt propunerile pe care Europa le-a făcut, de exemplu, o încetare a focului pe cale aeriană, în primă instanță. Așteptăm punctul de vedere al Federației Rusei, până acum nu au acceptat acest lucru. Avem soluția Americii care a propus să dezvolte împreună cu Ucraina extracția de materii prime și aceasta e o soluție destul de interesantă și poate fi viabilă, dar trebuie să ne mișcăm mai repede.
Dar trebuie să vă spun, pentru că am fost în urmă cu aproximativ 10 zile, la Washington, că cel puțin până în prezent, negocierile de pace nu au început. Momentan sunt doar tatonări, contrar la ceea ce vedem la televizor.
„Dacă Ucraina va cădea, Rusia poate să facă absolut orice”
Dar ajutorul militar american a încetat?
O parte din ajutorul american a încetat și acest lucru îi costă pe ucraineni și de fapt costurile sunt în vieți omenești, mai ales civili, care acum își pierd viața pentru că nu mai există acest suport. Atunci când Ucraina nu va mai avea posibilitatea să se apere, să lanseze drone sau rachete care să protejeze de atacurile adverse, atunci atacurile Federației Ruse vor conduce la și mai multe victime. Asta s-a întâmplat în ultimele zile.
Și eu înțeleg că și la Washington se înțeleg aceste costuri pe care și Casa Albă dorește să le evite. Așa că dacă scopul este pacea, dacă scopul este să salvăm viețile omenești, există sustinere totală, cel puțin din partea mea, dar trebuie să fim prudenți, pentru că cel puțin eu astăzi nu sunt încrezător că avem cu cine discuta la Moscova.
Poate UE să înlocuiască ajutorul SUA în caz că acesta se va opri complet?
Cred că Europa are nevoie de Statele Unite, așa cum Statele Unite au nevoie de Europa. În ceea ce privește Ucraina, va fi complicat pentru Europa să înlocuiască în totalitate suportul oferit de Washington. Pe de-o parte, pentru că nu avem echipamentele militare pe care Washingtonul le oferea Ucrainei, pur și simplu într-o manieră practică nu putem să facem lucrul acesta. Însă, din nou, dacă Ucraina va cădea, Rusia poate să facă absolut orice ulterior în contextul în care ați văzut că și garanțiile la nivelul NATO nu mai sunt susținute în totalitate de Statele Unite.
Și asta înseamnă un risc de securitate pentru România. Eu cred că pentru români, pentru mediul economic din România este util să existe o zonă tampon între România și Federația Rusă. Dacă Federația Rusă ajunge la frontierele noastre, riscurile sunt mult mai mari și doresc să le evităm.
Se încarcă comentariile...
