Interviu Şcoala în care pacienţii învaţă cum să trăiască după infarct

Există viaţă după infarct. Pacienţii care au trecut printr-o astfel de experienţă sunt pregătiţi de medici din 15 centre din ţară să depăşească momentul dificil. Bolnavii sunt pregătiţi să facă faţă noilor provocări, să urmeze corect tratamentul şi să ducă un stil de viaţă sănătos.

Alături de pacienţi, la program pot participa şi membrii familiei, sprijinul acestora fiind important pentru cei care au fost loviţi de infarct. Problema, spun specialiştii, e că numărul mare de medicamente administrate cardiacilor, dar şi atacurile de panică după un astfel de eveniment îi determină pe mulţi să renunţe la tratament. În aceste condiţii, riscul de recidivă este unul ridicat.

La cursuri în fiecare miercuri

Concret, pacienţii care au suferit un infarct au posibilitatea să participe la cursuri ţinute de specialişti în fiecare zi de miercuri, la spitalul în care au fost trataţi. Timp de o oră, bolnavii primesc sfaturi de la medici şi pot discuta cu ceilalţi pacienţi implicaţi în program.

„Doctorii le explică pacienţilor ce a însemnat evenimentul cardiovascular prin care au trecut, cum acţionează medicamentele pe care le primesc, în ce constă recuperea şi care sunt acele lucruri simple pe care le pot face pentru a reveni la un stil de viaţă normal. Este exact ca la şcoală, pregătim pacienţii pentru viaţa de după infarct”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie (SRC).

“Educaţia, mai importantă decât tratamentul medicamentos”

Pacienţii sunt învăţaţi şi cum să acţioneze în eventualitatea în care fac un al doilea infarct: să sune imediat, fie ei, fie aparţinătorii, la numărul 112. Tot în cadrul şedinţelor de grup, bolnavii vizionează un film care prezintă factorii de risc cardiovascular şi semnele care ar trebui să-i determine să pună mâna pe telefon.

„Scopul este ca pacientul să conştientizeze că a trecut un hop şi că este necesar să îşi schimbe stilul de viaţă. Discuţia, moderată de un cardiolog, nu este doar una teoretică, ci este şi practică. Problema este că această şcoală de infarct este adresată unui efect şi nu cauzei. Situaţia este de-a dreptul dramatică în România. Peste 60% din români mor din cauza bolilor cardiovasculare, media europeană fiind de 48%”, a completat preşedintele SRC, potrivit căruia preocuparea pentru prevenţie este egală cu zero în România.

Educaţia pentru sănătate ar trebui să înceapă încă din şcoală, spun specialiştii, însă este necesar un parteneriat care să ducă la scăderea mortalităţii prin boli cardiovasculare. „Toate medicamentele scad riscul de deces cu 25%,  în timp ce adoptarea unui stil de viaţă sănătos scade riscul de a face un al doilea infarct cu 60%. Aşadar, educaţia este mai importantă decât orice tratament medicamentos”, spune medicul.

Trei infarcte la 34 de ani

Adrian Voichiţescu, un tânăr de 34 de ani din Timişoara, a simţit pe propria piele ce înseamnă să iei 32 de medicamente pe zi. A făcut primul infarct la 32 de ani. Alte două au urmat la scurt timp şi, în prezent, are montate trei stenturi. Actor la bază, Adrian obişnuia să se implice în foarte multe proiecte. A coordonat festivaluri de artă, aducând în Timişoara artişti renumiţi din ţară şi din străinătate şi nu a crezut în niciun moment că ar putea claca.

„Nu m-am gândit că mi se poate întâmpla chiar mie. După primul infarct am plecat în Maramureş, la părinţii mei, şi am încercat degeaba să mă ţin departe de proiecte. Medicii mi-au spus să mă opresc, dar nu am putut. Au urmat alte două infarcte. De patru luni m-am reîntors în Timişoara. E ciudat să treci prin aşa ceva la 30 – 32 de ani”, a povestit Adrian.

Recunoaşte că după primul infarct au urmat şi atacurile de panică. A mers chiar şi la psiholog, dar şi-a dat seama că este suficient de puternic pentru a depăşi acel moment. „Nu pot să stau, proiectele mele mă ţin în viaţă, vreau să fac lucruri pentru oamenii din jur. Este, în acelaşi timp, şi crucea pe care o port”, a mărturisit tânărul de 34 de ani.

Prof. G.A. Dan: „Primul infarct e greu să-l faci, restul se întâmplă mai uşor!”

Profesorul Gheorghe Andrei Dan, şeful secţiei de Cardiologie de la Spitalul Colentina din Capitală, a vorbit într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” despre semnalele care prevestesc un infarct, dar şi despre motivele care au dus la scăderea vârstei la care apare primul atac de cord.

„Adevărul”: De ce a scăzut atât de mult vârsta la care apare un infarct?

Profesorul G.A. Dan: Din mai multe motive. În primul rând, a crescut incidenţa factorilor de risc. Cu alte cuvinte, acesta este preţul pe care îl plătim pentru o alimentaţie dezechilibrată, pentru sedentarism, dar şi pentru stresul care ne guvernează viaţa. Aceste lucruri au dus la scăderea reală a vârstei la care apare infarctul. În plus, avem instrumente mai bune de recunoaştere a bolii, o depistăm mai devreme şi avem şi posibilitatea de a trata aceşti pacienţi care înainte mureau pe capete. Fumatul este un factor de risc major, iar în România se fumează ca la turci. Apoi, consumul de cocaină este şi el un factor de risc pentru apariţia infarctului.

Care sunt semnele care prevestesc un infarct?

Principalul lucru care trebuie să-l alerteze pe pacient este durerea toracică, apărută în dreptul coşului pieptului, pe o suprafaţă mare, în aspect de presiune. Uneori, modul de manifestare este diferit. Pacientul poate simţi o mare slăbiciune. Din nefericire, aproape un sfert din infarcte nu au semne caracteristice. Orice tânăr care a trecut de 30 de ani, bărbaţii în mod special, dar şi femeile trebuie să îşi facă un control anual.

Ce ar trebui să facă un pacient după ce a avut un prim infarct?

Pacientul trebuie să urmeze două drumuri aparent contradictorii. Unul este să trăiască o viaţă normală. Un pacient care după un infarct nu are o viaţă normală este fie o patologie severă, fie o greşeală din punct de vedere medical. Recomandarea dată de unii medici, ca pacientul „să evite stresul fizic şi psihic”, este o mare prostie! Oamenii nu pot fi puşi în ghivece, să trăiască în plastic. Stresul face parte din viaţa noastră. Prin urmare, aceste persoane trebuie să se adapteze la viaţa de zi cu zi, începând cu alimentaţia, continuând cu efortul fizic şi terminând cu o anumită igienă mentală pe care trebuie să o facă pentru a se feri de impactul pe care stresul îl poate avea asupra sistemului său cardiovascular. În afară de asta, pacienţii necesită urmărire atentă. Primul infarct e greu să-l faci, restul se întâmplă mai uşor. Neglijenţa nu are niciun fel de scuză!

Factorii de risc cardiovascular

Specialiştii au identificat 10 factori de risc care duc la apariţia bolilor de inimă. Aceştia sunt următorii:
Sedentarismul: 30 de minute de exerciţii fizice cresc speranţa de viaţă cu 10 ani
Stresul: stresul la locul de muncă duce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare, boli psihice
Vârsta (peste 45 de ani): inima, ca orice muşchi al corpului uman, îşi pierde treptat din eficienţă şi putere în timp
Obezitatea: unul dintre factorii majori care duc la apariţia bolilor de inimă
Fumatul: pe glob există 1,2 miliarde de fumători. În România, 1 din 4 adulţi fumează
Diabetul zaharat: studiile au demonstrat că persoanele cu diabet zaharat prezintă un risc de 2-3 ori mai mare de a suferi evenimente cardiovasculare majore, faţă de cele fără diabet
Colesterolul: dislipidemia nu doare. Nu poate fi diagnosticată decât prin analize
Ereditatea: factorul ereditar creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Dar riscul scade mult dacă stilul de viaţă adoptat este unul sănătos
Genul masculin: comparativ cu femeile, bărbaţii au un risc cardiovascular mai mare. Riscul cardiovascular la femei creşte după instalarea menopauzei
Hipertensiunea arterială: 4 din 10 români suferă de hipertensiune. Chiar şi o creştere moderată a valorilor tensiunii arteriale se asociază cu scăderea speranţei de viaţă