Saracia cu subventie

Proiectul de buget al Romaniei, un tom tip roman fluviu, cantarind 8 kilograme, a ajuns la Parlament. Aici dezbaterile au inceput deja in comisiile de specialitate, dar in mare lucrurile sunt clare.

Proiectul de buget al Romaniei, un tom tip roman fluviu, cantarind 8 kilograme, a ajuns la Parlament. Aici dezbaterile au inceput deja in comisiile de specialitate, dar in mare lucrurile sunt clare. Totul e bine. Bugetarii vor primi salarii mai mari, iar pensiile, pe langa indexarile trimestriale, vor fi recorelate de doua ori, in ianuarie si in iunie. Somerii isi vor incasa ajutoarele, Legea venitului minim garantat va fi aplicata in continuare, iar un milion de elevi se vor bucura de cornurile cu lapte. Una peste alta, acest proiect poate fi etichetat ca un buget al protectiei sociale. Saracii Romaniei primesc tot soiul de subventii, de la cele pentru plata energiei termice, pana la "cote" ieftine de curent electric sau abonamente "sociale" de telefon sau pe mijloacele de transport in comun. Dar ajutoarele nu se opresc aici. De exemplu, pe langa cornuri, elevii vor primi si rechizite de miliarde de lei. In plus, asa cum declara un ministru, acum Guvernul se gandeste la extinderea programului "Cornul cu laptele" si la ciclul V-VIII si chiar la gradinite. La acestea se adauga o droaie de alte masuri "de solidaritate sociala", de tipul infiintarii Economatelor pentru cei in varsta. Practic, la intocmirea proiectului de buget, Cabinetul Nastase a plecat de la un rationament simplu. Anul acesta, cei sarmani vor fi ajutati sa traiasca la un nivel minim, chiar daca pentru asta se vor cheltui sume record. Dupa aceea, acest lucru nu mai are importanta, caci la toamna vom intra in NATO, iar Romania abia va face fata navalei investitorilor straini. Economia va creste, afacerile vor inflori, toata lumea o va duce bine, iar bugetul din 2004 se va umfla. Acest rationament are mai multe lacune. Chiar daca economia Romaniei va creste spectaculos dupa intrarea noastra in NATO, ceea ce e o chestiune discutabila, asta nu inseamna ca majoritatea romanilor o vor duce, imediat, mai bine. Pe plan social, efectele pozitive ale unei cresteri economice se fac simtite cu un decalaj de doi-trei ani. Asta se intampla in cazul unei economii normale, de piata. In cazul Romaniei, care, in 12 ani, a reusit sa treaca de la o economie de stat la o economie de tip clientelar, de partid, acest decalaj va fi mult mai mare. Practic, in cazul unor purcoaie de dolari cazute in capul nostru, intai isi vor face plinul tot felul de baroni locali cu relatii la centru si abia pe urma vor incepe sa infloreasca micile intreprinderi adevarate, care chiar concureaza pe piata, creeaza locuri de munca si platesc, cinstit, impozite. Din pacate, pentru el si pentru noi, premierul Nastase nu poate sa mai joace multa vreme cartea protectiei sociale totale pe care o joaca in 2003. Unele din aceste masuri se aplica, in mare, si in Occident caci, in orice tara din lume, exista segmente ale populatiei care "au pierdut trenul". Dar in Vest e vorba de cateva procente din populatie prinse in astfel de programe. In Romania saracii cadorisiti cu subventii reprezinta o treime din totalul cetatenilor. Pentru ei s-a construit, practic, o Romanie paralela. Cei sarmani au magazinele lor, au tipul lor de telefoane, de abonamente TV si chiar de locuinte. Toate acestea costa miliarde si miliarde de lei. Sumele sunt atat de mari, incat deja afecteaza mult dorita crestere economica. Un bun exemplu in acest sens este declaratia lui Marian Sarbu. Ministrul Muncii s-a laudat ca, in 2003, pensiile vor fi recorelate de doua ori, desi "procentul din PIB alocat asigurarilor sociale va fi, la anul, cu doar 0,1% mai mare decat a fost in 2002". Ce n-a spus ministrul Sarbu e faptul ca banii au inceput, deja, sa fie colectati de prin alte parti. Astfel, saptamana trecuta, printr-o ordonanta de urgenta, excedentele din 2002 de la Fondul Energetic si de la Administratia Nationala a Drumurilor au fost virate, scurt, la Asigurarile Sociale. Cu alte cuvinte, in timp ce toata lumea se plange de marimea facturilor la intretinere, niste bani destinati modernizarii sistemului energetic sunt cheltuiti pe "solidaritate sociala". Ca e o solidaritate in frig, n-are importanta, caci vine conferinta de la Praga.