România, țara cu tot mai puțini tineri: indicele de îmbătrânire atinge un nou record

România este în cel de-al 34-lea an consecutiv de spor natural negativ - unul dintre cele mai lungi intervale de declin demografic din Europa. Ultimul an în care numărul nașterilor l-a depășit pe cel al deceselor a fost 1991.

România îmbătrânește accelerat, populația scade constant. FOTO Shutterstock

Datele pentru 2026 confirmă tendința îngrijorătoare. La 1 ianuarie, populația (după domiciliu) a fost de 21,646 milioane de persoane, în scădere cu 0,5% față de anul precedent.

Structura pe vârste indică o îmbătrânire accelerată: indicele de îmbătrânire a ajuns la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri, iar vârsta medie a populației este de 43,2 ani, potrivit TVR Info.

Cea mai numeroasă grupă de vârstă este cea între 45 și 49 de ani, o generație care, în următorul deceniu, se va apropia de pensionare.

La 100 de tineri sub 14 ani există 136,6 persoane peste 65 de ani.

Acest declin este alimentat atât de sporul natural negativ, cât și de migrația externă.

Anul trecut, Ilfov a fost singurul județ cu mai multe nașteri decât decese, pe fondul mutării masive a tinerilor din București către localitățile din jur, nu al unei creșteri reale a natalității.

România riscă un viitor fără forță de muncă

Tendința ridică îngrijorări privind sustenabilitatea pieței muncii.

Sebastian Dettmers, CEO al Stepstone Group, avertizează că România, ca și alte state precum Polonia, Portugalia, Japonia sau China, riscă o reducere semnificativă a populației active în următoarele decenii.

Mai puțini tineri, mai mulți vârstnici. FOTO captură TVR Info

Consecințele sunt ușor de prevăzut: mai puțini angajați, mai mulți pensionari, consum redus și presiune tot mai mare asupra creșterii economice.

În ciuda faptului că declinul demografic este cunoscut de peste trei decenii, România nu a implementat încă o strategie coerentă care să inverseze tendința, arată sursa citată.

Printre soluțiile aflate la nivel de discuție se numără politici de natalitate mai eficiente, automatizarea, reintegrarea diasporei și adaptarea pieței muncii, toate necesitând însă un plan stabil și aplicat pe termen lung.

„Presiunea pe sistemul de pensii va fi mare”

Impactul scăderii demografice se va resimți pe toate planurile, atenționau, în urmă cu câteva luni sociologii consultați de „Adevărul”. Iar cel mai grav afectat va fi sistemul fiscal din România care va funcționa în regim de avarie. 

Într-un context atât de sumbru se întrevede, însă, și o luminiță. „Românii care lucrează acum în străinătate și care vor ieși la pensie în în următorii 10, 20 de ani vor primi pensii din partea statelor unde au muncit. Dacă au muncit legal, cu acte în regulă. Unii vor primi o pensie integrală, alții o parte de acolo, o parte plătită de statul român. Depinde cât de mult vor cotiza. Însă da, presiunea pe sistemul de pensii va fi mare, chiar și cu acest „ajutor” să-i zicem din afară”, explica, atunci sociologul Robert Santa, coordonator Rethink Romania.