Relatiile dintre Departamentul de Stat american si TPI devin tensionate

Relatiile dintre Departamentul de Stat american si Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) au devenit incordate, din cauza refuzului Washingtonului de a accepta ca Richard Holbrooke, fostul

Relatiile dintre Departamentul de Stat american si Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) au devenit incordate, din cauza refuzului Washingtonului de a accepta ca Richard Holbrooke, fostul emisar special al SUA in Balcani, sa depuna, public, marturie la procesul fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici. Un reprezentant al departamentului a declarat, sub protectia anonimatului, ca SUA solicita TPI ca toate marturiile responsabililor americani sa aiba loc cu usile inchise. Administratia Bush pare foarte ingrijorata sa nu creeze un precedent, lasandu-l pe Holbrooke, artizanul acordului de la Dayton, sa depuna marturie intr-o instanta internationala, inainte de infiintarea noului tribunal penal international, neacceptat de SUA. Totodata, oficialitatile americane se tem ca martori ca Holbrooke, care au ocupat functii importante, ar putea fi obligati de tribunalul de la Haga sa dezvaluie informatii confidentiale. Potrivit cotidianului "Financial Times", procurorul-sef al TPI, Carla del Ponte s-a saturat de negocierile lungi si dificile cu Departamentul de Stat si s-a hotarat sa renunte mai degraba la Holbrooke decat sa se abata de la principiul transparentei, considerat foarte important in acest proces. Cotidianul citat sustine insa ca, in cazul in care acuzarea nu-l convoaca pe Holbrooke, Milosevici o poate face, dupa cum a si avertizat la inceputul procesului. In acest caz, marturia lui Holbrooke ar putea fi influentata de intrebarile lui Milosevici, care pana acum s-a dovedit un adversar de temut pentru acuzare. Fostul presedinte iugoslav ar putea scoate in evidenta relatiile sale speciale cu Holbrooke in timpul negocierilor purtate pentru incheierea unui acord de pace durabil in Bosnia. Intre timp, la Haga, un diplomat american, William Walker, a afirmat ca uciderea a 45 de albanezi, la Racak, in ianuarie 1999, a fost un masacru si nu o inscenare, asa cum sustine Milosevici. Walker a fost seful misiunii OSCE care monitoriza respectarea unui acord de incetare a focului in Kosovo si s-a numarat printre primii care au vazut cadavrele de la Racak. Masacrul din acest sat a constituit unul dintre factorii care au determinat NATO sa atace Iugoslavia. Comentand unele articole aparute in presa la acea vreme, care puneau la indoiala teza masacrului, Walker l-a acuzat, voalat, pe adjunctul sau de atunci, francezul Gabriel Keller, ca ar fi fost sursa acestor informatii. Keller, actualmente ambasadorul Frantei la Belgrad, a dezmintit aceste acuzatii.