Pacienţii vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a doua opinie a medicului
0Medicii de familie şi medicii specialişti vor putea prescrie o gamă mai variată de analize, susţine medicul Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Totuşi, completează acesta, pacienţii care vor dori o a doua opinie vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru investigaţiile extra.
Concret, principala modificare adusă în legislaţie pentru sectorul paraclinic vizează faptul că medicul de familie şi specialistul din ambulatoriu vor putea prescrie o gamă mai variată de analize medicale astfel încât să poată închide episoadele de îngrijire pentru un număr mai mare de pacienţi, în special cu afecţiuni cronice, a arătat Pană.
Aceste prevederi nu includ însă şi a doua opinie. Mai exact, dacă un pacient nu este mulţumit de un prim set de analize, acesta va plăti pentru alte investigaţii. „Pentru monitorizarea bolilor oncologice, orice investigaţie imagistică CT sau RMN trebuie recomandată conform standardelor internaţionale. În condiţiile în care investigaţia nu se supune acestor standarde, furnizorului care a efectuat investigaţia respectivă nu i se va deconta serviciul şi investigaţia respectivă va trebui să fie efectuată din nou”, a completat secretarul de stat.
Sancţiuni pentru furnizorii care nu vor respecta criteriile de calitate
Furnizorii de servicii medicale care nu vor respecta criteriile stabilite, nu vor putea intra în relaţie contractuală cu Casele de Sănătate, a avertizat Pană.
„Un alt lucru esenţial care va fi monitorizat anul acesta în relaţia contractuală cu casele de asigurări este dublarea, triplarea analizelor medicale uzuale sau unor investigaţii imagistice care se efectuează din motive subiective, nu că le-ar dori pacientul, ci pentru că medicul respectiv nu este mulţumit de rezultatul respectivei analize”, a mai spus Pană.
Secretarul de stat a ţinut să precizeze că este vorba, în special, de pacienţii cronici care sunt programaţi pentru internare sau pentru o operaţie şi cărora li se efectuează nişte analize în ambulatoriu de specialitate după care, dacă se internează în spital, la câteva zile, se repetă aceleaşi analize în laboratorul spitalului, iar spitalului i se decontează analizele efectuate. Aceste analize sunt dublate fără să existe un suport sau o dovadă clinică că ele trebuiau să fie repetate.
Fonduri mai mari pentru investigaţii medicale
De asemenea, fondurile pentru sectorul paraclinic vor creşte substanţial în 2014. Până acum, fondurile pentru acest sector se terminau după primele şapte - zece zile ale luni, iar apoi pacientul fie era programat pentru luna următoare, fie plătea pentru analizele respective. Pană a atras atenţia că, fără un mecanism de monitorizarea şi un audit semestrial al casei privind utilizarea banilor pentru investigaţii paraclinice, fondurile tot nu vor fi suficiente niciodată.
Există, în prezent, discuţii la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi al Ministerului Sănătăţii referitoare la actualizare unor tarife pentru anumite proceduri şi investigaţii paraclinice.
„O endoscopie în spitalele publice este decontată cu 28 de lei, iar în privat preţurile variază între 80 şi 300 de lei. Investigaţia trebuie să fie decontată cât mai aproape de realitate”, a mai spus Pană.
Protezele dentare, decontate de stat
Noul pachet de servicii aduce modificări şi în ceea ce priveşte medicina dentară. Pentru copii, va fi un pachet de servicii preventive mai ales pentru perioada în care aceştia trec de la dentiţia de lapte la cea definitivă. În ceea ce priveşte persoanele vârstnice, noul pachet permite decontarea unor proteze.
Secretarul de stat a precizat că suma alocată pentru medicina dentară în 2014 este de 80 de milioane de lei.
Referindu-se la îngrijirea la domiciliu, Pană a spus că noua legislaţia încurajează spitalele să creeze reţele de îngrijire la domiciliu.
„Serviciile de reabilitare sunt absolut esenţiale după boli cum ar fi infarctul miocardic acut, accident vascular cerebral, afecţiuni respiratorii cronice care sunt invalidante în stadiile terminale ale bolii, afecţiuni tratate de medicii ortopezi, în special proteze de genunchi, de şold, la vârstnic, dar şi la alte articulaţii, cât şi după fracturi complexe”, a arătat secretarul de stat, menţionând că, dacă pacienţii beneficiază de recuperare rapidă, vor fi diminuate costurile asistenţei spitaliceşti.
Un nou traseu pentru pacientul român
Începând cu luna aprilie, data la care este aşteptat să intre în vigoare pachetul de servicii medicale de bază, pacientul român va avea un alt traseu de urmat până să ajungă la doctorul specialist.
Acesta va fi obligat să meargă prima oară la medicul de familie, ulterior, dacă este cazul, la medicul din ambulator, şi doar în ultimă fază se va putea interna într-un spital, soluţie preferată de cei mai mulţi în momentul de faţă.
Deja încărcaţi de pacienţi, dar şi de multă birocraţie, medicii de familie susţin că nu vor putea face faţă fluxului mare de pacienţi care urmează să le treacă pragul. Scenariul la care se aşteaptă în acest moment specialiştii ar fi acela în care pacienţii vor forma cozi interminabile la cabinetele medicilor de familie.
„Nu suntem speriaţi de numărul mare de pacienţi care vor veni la noi. Dar vom accepta acest pachet de bază numai dacă autorităţile vor înţelege că activitatea unui medic de familie în România este prea birocratică. Dacă Ministerul Sănătăţii şi Casa de Sănătate nu vor înţelege că este nevoie de un sistem de documente cât mai simplu, vom fi de-a dreptul sufocaţi”, a explicat doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Pacienţii, programaţi după data naşterii
Pacienţii vor fi programaţi la doctorul de familie în funcţie de luna naşterii, după cum au stabilit reprezentanţii ministerului. Însă, punctează aceştia din urmă, dacă o persoană nu reuşeşte să ajungă la control, asta nu înseamnă că pierde şansa de a-şi evalua starea de sănătate, susţine Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
„O primă evaluare va fi realizată în preajma zilei de naştere a fiecărui cetăţean, evaluările ulterioare urmând să fie programate de către medicul de familie şi persoana examinată în funcţie de riscul de afecţiuni identificat”, spune acesta.
De cealaltă parte, conducerea Ministerului Sănătăţii susţine că intenţia este de a-l responsabiliza pe pacientul român. Nu este de acord cu aplicarea unor sancţiuni, aşa cum au făcut alte state din Europa, dar speră că, în timp, campaniile de informare şi educare îi vor determina pe cetăţeni să meargă de bună-voie la doctorul de familie. Medicul Sandra Alexiu susţine ideea responsabilizării.
„Vă asigur că nu se vor îmbulzi la uşa cabinetului dacă nu îi cheamă cineva. În străinătate, sunt penalizaţi prin modificarea ratei la asigurări”, atrage atenţia doctorul.
România introduce listele de aşteptare
Şefii de la Sănătate au încercat să bată în cuie şi numărul de controale de care ar putea beneficia un asigurat, în funcţie de vârsta pe care o are.
Astfel, fiecare cetăţean asigurat care are până în 40 de ani va fi obligat să treacă pe la medicul de familie o dată la trei ani, în timp ce românii trecuţi de 40 de ani vor fi nevoiţi să ajungă la uşa medicului de familie anual, pentru un control periodic. Puţin, spun pacienţii, suficient, susţin oficialii.
Potrivit secretarului de stat în MS, Adrian Pană, ideea pe care se axează noul pachet de bază este aceea de a sprijini pacienţii astfel încât să nu devină pacienţi. „Se vor acorda intervenţii periodice şi riguroase pentru păstrarea sănătăţii la toate vârstele”, susţine Pană, care vrea ca sistemul românesc să nu se mai ghideze după principiul „primul venit, primul servit”, iar asiguraţii să fie programaţi în funcţie de gravitatea problemei.
Reprezentanţii pacienţilor nu sunt tocmai de acord cu această soluţie găsită de mai marii de la Sănătate. „Pentru pacient, cel mai bine ar fi să poată avea acces la medic oricând, nu pe bază de programare. Cabinetele ar trebui să fie cu mai mulţi medici, care să colaboreze, să nu existe liste de aşteptare, iar urgenţele să aibă întâietate, dar fără ca ceilalţi să fie dezavantajaţi”, adaugă şi Radu Gănescu.
Riscograma, elementul-cheie în prevenţie
Medicii de familie, care se plâng de faptul că bugetul pe care îl au la dispoziţie este unul mic şi care nu poate susţine modificările anunţate în sistem, vor testa pacienţii, fie ei sănătoşi, fie suferinzi, cu ajutorul unei riscograme.
Concret, riscograma este un formular care cuprinde o serie de întrebări, diferite pe categorii de vârstă, la care pacientul trebuie să răspundă. Tot în riscogramă se regăsesc şi rezultatele celorlalte examinări făcute de pacient, dar şi analizele pe care acesta ar trebui să le facă.
„Este un instrument foarte util, dar trebuie să fie uşor de utilizat. În principiu, completarea riscogramei nu ar trebui să depăşească un minut”, a explicat medicul Sandra Alexiu.
Cum se obţine o analiză în afara celei prevăzute în pachet
Dacă o persoană are cinci probleme noi pe an le poate explora pe toate, ţinând cont de ghiduri, de explorările deja făcute şi de relevanţa lor.
„Se are în vedere elaborarea de criterii clare pentru recomandarea investigaţiilor scumpe, dar şi pentru repetarea investigaţiilor. Nu în ultimul rând, este important controlul calităţii în laboratoare privind acurateţea rezultatelor”, spune Adrian Pană.
Pe aceeaşi temă:
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat joi că pachetele de servicii medicale nu vor intra în vigoare în luna martie a acestui an. Concret, termenul stabilit pentru pachetul de servicii de bază este 1 aprilie 2014, pachetul de programe naţionale ar putea intra în vigoare în luna august, iar pachetul minim de servicii medicale se va concretiza abia în ianuarie 2015.
Pacienţii grav bolnavi, la spital. Ceilalţi, pe listele de aşteptare ale policlinicilor
Din martie, pacienţii români nu vor mai sta câte doi în pat, asta pentru că la internare vor ajunge strict urgenţele. Mai exact, bolnavii vor fi trimişi în policlinici, aflate în paragină şi lipsite de dotări şi specialişti.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vrea să facă ordine în programele naţionale de sănătate, asta după ce în luna martie a decis să le reorganizeze. Măsura luată atunci nu doar că s-a dovedit a fi ineficientă, ba, mai mult, a creat haos în sistem, ceea ce ministrul însuşi recunoaşte. „Nu mai ştim ce finanţează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi ce finanţăm noi”, a precizat Nicolăescu.
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.
Pachetul minimal de servicii cuprinde urgenţe, planning familial, naşteri, monitorizare lehuze
Noul pachet minimal de servicii de sănătate - al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătăţii - include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute.
Se încarcă comentariile...
