Omicron a pus stăpânire şi pe România. Capitala reintră în scenariul roşu

Tulpina Omicron a devenit dominantă în România cu 62%, respectiv 203 din cele 328 de secventieri făcute FOTO Shutterstock

Omicron a devenit tulpină dominantă în România, iar experţii susţin că se deschide un nou capitol al pandemiei în care majoritatea infecţiilor şi formelor grave au şanse mari să fie generate de această nouă variantă. În paralel, Bucureştiul a intrat, aşa cum era de aşteptat, în scenariul roşu din cauza ratei de infectare care şi-a accelerat creşterea.

Cercetătorul Octavian Jurma trage un mare semnal de alarmă privind creşterea spitalizărilor şi a deceselor cauzate de tulpina devenită dominantă în România. 

„Avem şi confirmarea oficială că săptămâna trecută tulpina Omicron a devenit dominantă în România cu 62%, respectiv 203 din cele 328 de secventieri făcute. Debutul valului 5 încă din ultima săptămână a anului trecut şi mai ales evoluţia fulminantă de săptămâna trecută sunt rezultatul acestei tranziţii spre supremaţia Omicron în România. O surpriză plăcută în raportul VOC de azi este recunoaşterea transmiterii comunitare susţinute la nivel naţional a variantei Omicron. În valul 4, Delta era deja de 4 săptămâni la peste 90% dominantă până a fost confirmată (oficial - n.red.) transmiterea comunitară! Din acest moment putem presupune că marea majoritate a infectărilor sunt produse de Omicron, iar de săptămâna viitoare că majoritatea spitalizărilor şi deceselor vor fi produse tot de Omicron. În rândul minorilor, creşterea spitalizărilor va fi vizibilă deja din această săptămână”, susţine expertul. 

Modul de calcul este greşit 

Octavian Jurma atrage însă atenţia că modul în care se calculează incidenţa infectărilor cu SARS-CoV-2 în România este unul greşit, care poate întârzia luarea măsurilor epidemiologice potrivite atunci când situaţia pandemică o cere. 

„Incidenţa la 1,000 în 14 zile aşa cum e calculată (exclusiv) în România a fost mutilată în repetate rânduri cu două scopuri evidente, de a subestima situaţia reală şi de a amâna raportarea situaţiei reale. Astfel, incidenţa la 14 zile se raportează la 17 zile, iar în calcul se iau doar alocările pe judeţe, care se pot amâna chiar şi săptămâni, cum s-a văzut în cazurile judeţului Ilfov, Bucureşti, Sibiu şi multe altele la ieşirea din valul 4-Delta. E un efort imens şi sistematic de a amâna decizii preventive esenţiale până nu îşi mai au sensul şi pot fi abandonate fară consecinţe politice majore. În cazul valului 5-Omicron, folosirea unui indicator care se maturizează la 17 zile e ca şi cum ai urmări o maşină sport cu bicicleta pe autostradă. Acest decalaj de 3 zile este suficient pentru ca numerele să se dubleze în unele cazuri şi face ca incidenţa calculată standard (RI1K14d) să devină prognoză pentru incidenţa oficială peste 3-6 zile, iar în caz contrar să semnaleze erori evidente în raportare. Evident, aceste «erori» sunt întotdeauna în sensul subestimării incidenţei oficiale faţă de incidenţa standard”, a subliniat cercetătorul.

Dominantă la nivel global în două săptămâni 

De altfel, foarte activă din punct de vedere al răspândirii, varianta Omicron, care în urmă cu două săptămâni era detectată în 1,6% din noile cazuri de COVID-19 la nivel global analizate în laboratoare, reprezintă deja 58,5% din totalul noilor contagieri, depăşind astfel Delta şi devenind dominantă la nivel mondial, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). 

Raportul epidemiologic săptămânal al OMS, publicat ieri, arată că din cele 357.000 de teste realizate de reţeaua globală de laboratoare GISAID în ultimele 30 de zile, peste 208.000 au detectat varianta Omicron. Alte 147.000 de teste (circa 41%) au corespuns variantei Delta, care în rezultatele din urmă cu două săptămâni reprezenta încă 96% din cazuri şi care a fost tulpina dominantă în cea mai mare parte a anului 2021.

Cel mai ridicat număr zilnic de contagieri din peste doi ani de pandemie corespunde zilei de 6 ianuarie, cu peste 2,6 milioane de cazuri la nivel global – un număr care ar putea fi în realitate mai mare, potrivit OMS, ţinând cont de numărul mare de infectări diagnosticate prin teste antigen realizate la domiciliu şi care rămân neraportate. De atunci, pragul de 2 milioane de cazuri a fost depăşit şi în alte zile şi experţii medicali nu au confirmat încă un vârf al contagierilor, deşi unele dintre primele ţări afectate de Omicron, precum Africa de Sud, par să-l fi atins deja, precizează raportul OMS. 

Capitala reintră în scenariul roşu 

De ieri, incidenţa COVID-19 a readus Bucureştiul în scenariul roşu. Concret, rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este de 3,32 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua de marţi, când s-a înregistrat o valoare de 2,97 la mia de locuitori, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică.

Capitala s-a aflat, ultima dată, la o incidenţă peste 3 cazuri la mia de locuitori pe 23 noiembrie, când se înregistra un nivel de 3,04. De la acea dată şi până pe 24 decembrie, incidenţa COVID-19 a înregistrat valori scăzute de până la 0,61 cazuri la mia de locuitori, care s-au menţinut până după Anul Nou, când a început să crească din nou. Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori. 

Restaurantele îşi reduc capacitatea de a primi clienţi 

În urma creşterii incidenţei, ieri după prânz, a fost convocată şedinţa Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) care a decis restricţiile din Capitală. Astfel, activitatea restaurantelor şi cafenelelor este permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) în şedinţa de miercuri. 

„Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5.00-22.00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2”, prevede hotărârea CMBSU. În plus, în aceleaşi condiţii şi la aceeaşi capacitate vor putea funcţiona şi cinematografele şi sălile de fitness.

Totodată, de la pragul de 3 la mie intră în vigoare criteriul ratei de vaccinare în rândul profesorilor şi angajaţilor şcolii pentru funcţionarea cu prezenţă fizică. Dacă acest prag este sub 60%, elevii fac cursuri online, iar copiii de grădiniţă stau acasă. Potrivit ministrului Educaţiei, în Bucureşti, din cele 655 de unităţi de învăţământ, la ultima raportare 57 aveau rata de vaccinare a personalului sub 60%.