Nu transformaţi grătarul într-obombă cancerigenă!

Chemarea grătarului este, mai ales pentru români, din ce în ce mai puternică, odată cu încălzirea vremii. Însă cum se poate prepara acesta ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopshi,

Chemarea grătarului este, mai ales pentru români, din ce în ce mai puternică, odată cu încălzirea vremii. Însă cum se poate prepara acesta ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopshi, directorul general al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Pentru a respecta o dietă sănătoasă, specialistul ne sfătuieşte să mâncăm carne de două-trei ori pe săptămână, astfel încât raţia săptămânală să nu depăşească 600 g. Cantităţile mai mari de carne favorizează apariţia cancerelor digestive.

Riscul de cancer de colon este de trei ori mai ridicat la marii consumatori de carne roşie, deoarece aceasta nu conţine fibre alimentare care protejează colonul şi facilitează digestia. Carnea roşie este bogată în grăsimi saturate şi săracă în grăsimi mononesaturate şi polinesaturate. "Însă există în compoziţia ei şi o grăsime bună, descoperită recent, aşa-numitul acid linoleic conjugat (CLA). Acesta are un rol important în arderea grăsimilor şi în împiedicarea depunerii acestora pe abdomen sau coapse. "Pentru alimentaţie este mai sănătos să alegem carnea slabă, pentru a evita creşterea nivelului colesterolului din sânge", precizează prof. dr. Mencinicopschi.

Spre exemplu, carnea de porc conţine 5% grăsime, cea de vită 5%, carnea de miel, 9%-10%, de iepure 5%-6%, viţel 3%. Carnea care provine de la animale tinere (miel, ied, vitel, purcel de lapte) este mai greu de digerat, din cauza purinelor, reziduuri metabolice, toxice pentru organismul uman. Această carne poate fi periculoasă pentru persoanele cu hiperuricemie (creştere a nivelului de acid uric în sânge, care provoacă gută şi calculi biliari).

Grătarele verticale, cele mai sănătoase

O alimentaţie sănătoasă presupune să preparăm mai degrabă carnea prin fierbere sau la grătar, ne sfătuieşte, prof. Mencinicopschi. Dar chiar şi în urma preparării cărnii pe grătar, pot rezultă compuşi chimici dăunători sănătăţii. Pentru a evita acest lucru, trebuie să fiţi atenţi la tipul de grătar pe care-l folosiţi şi la modul de preparare a cărnii. "Atunci când grătarul se face cu lemne sau cărbuni, trebuie să evităm ca grăsimea să cadă pe ele şi să ia foc, deoarece rezultă o serie de substanţe periculoase, numite hidrocarburi policiclice aromate.

Acestea sunt substanţele cu cel mai ridicat potenţial cancerigen. Odată cu fumul care se ridică din cărbunii încinşi, substanţele cancerigene contaminează şi friptura, prin arderea grăsimilor", explică specialistul. Alte variante de preparare la grătar a mâncării prespun folosirea grătarului cu aer cald sau cu abur (preparare prin înăbuşire), a grătarului vertical (cum este spre exemplu cel folosit pentru a prepara shaorma) sau a celui din fontă. În acest din urmă caz, este importantă compoziţia materialului din care este făcut grătarul (ar fi bine să nu conţină impurităţi).

În plus, trebuie păstrată o igienă strictă a acestuia: imediat după folosire grătarul trebuie să fie foarte bine curăţat de resturile arse. O soluţie şi mai bună de praparare a mâncării la grătar este cea care elimină folosirea focului direct. Este vorba de un tip de grătar, care se găseşte în magazinele de specialitate, dotat cu o pantă specială, focul neintrând în contact direct cu grătarul, ci doar cu acea pantă.

Atunci când grătarul se face cu lemne sau cărbuni, trebuie să evităm ca grăsimea să cadă pe ele şi să ia foc, deoarece rezultă compuşi cancerigeni pentru organism
Gheorghe Mencinicopschi,
director ICA