Ministrul Sănătăţii anunţă posibilitatea ca pacienţii cronici să aibă acces gratuit la vaccinuri: Cel puţin la începutul anului viitor să avem cadrul legislativ

0
0
Alexandru Rafila FOTO Inquam Photos / George Calin
Alexandru Rafila FOTO Inquam Photos / George Calin

Accesul compensat al pacienţilor cronici la vaccinare este adusă din nou în atenţia publică. Invitat la o dezbatere online organizată de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Ministrul Sănătăţii a explicat de ce este important ca diferitele tipuri de vaccinuri să poată fi compensate 100% pentru pacienţii care au afecţiuni cronice, dar şi pentru persoanele sănătoase, în diferite grade de compensare însă.

„Trebuie să găsim împreună mecanismul prin care să putem să compensăm vaccinurile, mai ales pentru persoanele cu boli cronice, şi aş spune nu numai, pentru că discutăm despre vaccinarea adultului şi o componentă importantă este educaţia şi informarea persoanelor adulte referitor la veridicitatea vaccinării pentru tot felul de boli pentru care au fost vaccinaţi în copilărie.

Vă dau exemple, difteria, tetanosul sau tusea convulsivă, dar discutăm şi despre vaccinuri mai nou apărute care sunt utile de multe ori pacienţilor cu boli cronice, nu doar vaccinul pneumococic sau cel meningococic este un astfel de exemplu, dar şi celor din populaţia generală, chiar dacă nu au boli cronice şi acolo trebuie să ne gândim eventual la procente variabile de compensare, în funcţie de situaţie, sigur. Pentru un pacient cu o boală cronică, o compensare care să fie echivalentă cu gratuitatea, pentru adulţii sănătoşi poate un alt procent care să facă atractiv vaccinul, pe de o parte şi cred că şi pentru autorităţi, în general, pentru Casa de asigurări de Sănătate este o bună procedură, care până la urmă scade, dincolo de reducerea morbidităţii şi mortalităţii, scade şi din punct de vedere al costurilor foarte mult impactul asupra cheltuielilor făcute de Casa de Asigurări de Sănătate.

Eu sunt total de acord, sprijin această iniţativă, am mai şi discutat-o de curând referitor la un alt vaccin care de mult era controversat, acum e căutat, vaccinul HPV, noi avem un program în momentul de faţă care se adresează tinerelor fete, dar viaţa a demonstrat că şi la alte categorii de vârstă, de exemplu la femei cel puţin până la vârsta de 40 de ani acest vaccin este recomandat, reducerea infecţiilor cu virusurile papiloma şi implicit al cancerelor de col uterin şi a mortalităţii asociate care în România este printre cele mai mari din Europa sunt deziderate care pot fi atinse prin vaccinare şi e normal, pentru că discutăm despre o acţiune de protecţie individuală dar şi de sănătate publică în acelaşi timp, este normal ca statul să găsească pârghii de compensare a vaccinurilor încât să avem într-adevăr o politică de sănătate publică coerentă, am abordat acest subiect , probabil că trebuie să rezolvăm şi în ceea ce priveşte HTA, aşa-numita evaluare a tehnologiilor medicale care în cazul vaccinurilor are cu totul şi cu totul altă semnificaţie, fiind vorba despre produse biologice care previn boala, nu care au un efect terapeutic”, a explicat Prof. Rafila.  

Întrebat ce criterii crede că ar trebui să fie luate în considerare în vederea compensării vaccinurilor în cazul adulţilor şi în mod deosebit a celor cu boli cronice, ministrul Sănătăţii a explicat că în primul rând este vorba despre utilitatea unui anumit vaccin pentru aceştia, în sensul în care pot preveni astfel alte afecţiuni dar şi apariţia complicaţiilor celei de bază, pe care o au ca pacienţi cronici. Al doilea criteriu este legat de oportunitatea vaccinării periodice, în cazul anumitor vaccinuri, de exemplu cel DTP, (vaccinarea DTP fiind un tip de imunizare simultană antidifterică, antitetanică şi antipertussis), o dată la 10 ani.

Primul criteriu ar trebui să fie cel legat de utilitatea unui anumit vaccin pentru pacienţii cu boli cronice, referitor la întreruperea sau scăderea riscurilor de apariţie a unor boli infecţioase prevenibile prin vaccinare, care ar putea să le pună în pericol viaţa sau să agraveze afecţiunea de bază, acesta ar trebui să fie un prim criteriu. Al doilea criteriu ar putea să fie foarte simplu legat de oportunitatea vaccinării periodice, de exemplu, o dată la 10 ani cu un vaccin DTP, este un tip de vaccinare care ar trebui să fie suportat măcar parţial de către stat, dar dacă o să întrebaţi 100 de persoane din România, o să vedeţi că 99 nu numai că nu s-au vaccinat cu vaccinul DTP ca adulţi, dar nici nu ştiu că există utilitatea administrării acestui vaccin la persoanele adulte.

Prof. Rafila: „Recunosc, nici eu nu m-am vaccinat de DTP, nu există o politică comercială a marilor producători care să aprovizioneze piaţa românească”

Recunosc, nici eu nu m-am vaccinat de DTP, nici eu nu sunt o excepţie pentru că nu există nici măcar o politică comercială a marilor producători care să aprovizioneze piaţa românească cu aceste vaccinuri, în absenţa unei politici publice în acest sens.

"Perspectiva, cred, rezonabilă este a unui an de zile sau cel puţin la începutul anului viitor să avem deja un cadru legislativ care să permită acest lucru, şi un buget care să permită acest lucru pentru că orice cadru legislativ, când este vorba despre compensarea vaccinurilor, trebuie să fie însoţit şi de un buget”, a declarat Ministrul Sănătăţii în cadrul unei dezbateri online organizată de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, numită „Accesibilitate vs.informare în vaccinarea pe durata întregii vieţi”,în cadrul Săptămânii Internaţionale a Imunizării ( 24-30 aprilie).  

Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România a vorbit pentru News.ro despre importanţa şi impactul unui asemenea demers. Vaccinarea adulţilor aflaţi la risc este, dincolo de prevenirea unor boli grave sau apariţia unor complicaţii ale celor deja existente pe care le au pacienţii, o modalitate de reducere a cheltuielilor din sistemul de sănătate.

„Era nevoie de aşa ceva în România? Noi spunem că da şi este un subiect pe care chiar l-am abordat de foarte mult timp, este un subiect pe care cred că ar trebui să-l aducem în România ca prioritate", spune el.

Radu Gănescu: „Vaccinarea pe tot parcursul vieţii este un subiect foarte bine aplicat la nivelul unor ţări europene, România are datoria să se alieze acestor politici de imunizare”

Nu numai din cauza pandemiei, nu numai din cauza experienţei ultimilor ani, vaccinarea adultului sau vaccinarea pe tot parcursul vieţii este deja un subiect foarte bine discutat şi foarte bine aplicat la nivelul unor ţări europene.

Şi România are datoria să se alieze acestor politici de imunizare, politici care pot avea un succes din punct de vedere al eficacităţii sistemului de sănătate. Programele de imunizare şi imunizarea categoriilor la risc, bolnavi cronici sau persoane în vârstă pot ajuta în scăderea costurilor în ceea ce înseamnă spitalizare, în ceea ce înseamnă tratamente, dizabilitate şi cheltuieli sociale pe care statul le are atunci când un pacient, să spunem la 70 de ani, face o pneumonie, când un pacient cronic cu un astm dezvoltă o anumită afecţiune, când există o meningită la un pacient şi am văzut, din păcate, pacienţi din ce în ce mai tineri care la un moment dat pot deveni persoane cu dizabilităţi. afirmă el.

Radu Gănescu:  „Costurile acestea ar putea fi evitate, avem studii, avem date şi ne arată că investiţia este mult mai de succes în imunizare decât dacă am trata patologia, boala”

Poate unii au făcut vaccinurile în copilărie, poate unii le-au sărit, alţii care au fost o generaţie mai tânără au avut o perioadă care nu a fost foarte acoperitoare din punct de vedere al vaccinării, dar trebuie să fim conştienţi de un singur lucru: că vaccinul are o perioadă de activitate de 15, maximum 20 de ani, iar o persoană care ajunge la o vârstă de 35, 40 de ani care din punctul de vedere al sănătăţii este în puterea forţei de muncă, în momentul respectiv este foarte expusă, şi aici mă refer la o persoană sănătoasă.

Gândiţi-vă, când vorbim despre o persoană cu o anumită patologie cronică, putem să ne referim la diabet, putem să ne referim la transplant, la boli autoimune, la pacienţi cu insuficienţe cardiace, la pacienţi cu anumite patologii, orice expunere la orice infecţii şi din păcate există foarte multe infecţii care ne pot afecta, am văzut inclusiv acum cu pandemia, riscul de a avea o boală gravă sau de a creşte o complicaţie la patologia pe care o au este foarte mare, şi atunci de aceea există această discuţie de vaccinare pe tot parcursul vieţii. Pentru că putem la o anumită vârstă să refacem anumite rapeluri ale unor vaccinuri pe care le-am făcut în copilărie. Peste aceste lucruri mai sunt anumite lucruri care sunt foarte importante de dezbătut, evoluţia medicinii şi a ştiinţei ne-a adus în faţa unor vaccinuri noi, inovative, pe care nu le-am făcut în copilărie, şi aici mă refer la vaccinul pneumococic, la vaccinul meningococic, vaccinuri care de acum pot fi duse ca accesibilitate către aceste categorii de persoane la risc”, a explicat pentru news.ro Radu  Gănescu, preşedinte COPAC.

Ghidul privind categoriile de pacienţi cronici cu recomandări de vaccinare, tipurile de vaccin recomandate ,dar şi intervalele la care se fac rapelurile, poate fi consultat AICI.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri