Mica Românie din Canada, oaza de bioenergie de lângă Niagara

Câmpul Românesc din Hamilton reprezintă una dintre realizările importante ale emigraţiei româneşti. Întins pe o suprafaţă de 48 de acri, Câmpul nu este altceva decât o Românie în

Câmpul Românesc din Hamilton reprezintă una dintre realizările importante ale emigraţiei româneşti. Întins pe o suprafaţă de 48 de acri, Câmpul nu este altceva decât o Românie în miniatură. Are un centru cultural, o capelă, terenuri de sport, căsuţe, o Rotondă a Scriitorilor români din emigraţie, majoritatea create prin susţinerea financiară a exilaţilor. În locul unde se află capela, specialişti români şi canadieni au descoperit, în urmă cu mai mulţi ani, un centru bioenergetic, considerat a fi cel de-al treilea ca mărime din lume. Fiind considerată unică, proprietatea românească este deseori închiriată de către comunităţile de italieni, spanioli, brazilieni sau uruguayeni, care sunt extrem de încântaţi de frumuseţea locului. În perioada comunistă, de la Câmp porneau cele mai multe din manifestaţiile de protest faţă de regimul Ceauşescu.
Romanian Park"
Emigraţia românească a creat mai multe lăcaşuri de spiritualitate, care au rămas peste ani generaţiilor noi care au ales să plece din ţară. Sunt trei asemenea centre importante: Câmpul Românesc din Hamilton (Canada), Arhiepiscopia Ortodoxă de la Vatra (SUA) şi Biblioteca de la Freiburg (Germania). Mai există şi altele de dată mai recentă, cum ar fi, de exemplu, Casa Română din San Francisco, Mănăstirea ortodoxă de maici din Michigan.Câmpul Românesc din Hamilton se află la circa 70 de kilometri de Toronto. Cam la aceeaşi distanţă şi faţă de Cascada Niagara, de pe graniţa dintre Canada şi Statele Unite. Este proprietatea românilor din zonă, organizaţi în Asociaţia Culturală Română din Hamilton. Mai precis, locaţia se află în Flamborough, o suburbie a Hamiltonului, oraş considerat ca fiind "Reşiţa Canadei". Acest lucru datorită industriei siderurgice şi poluării, care însă nu este nici pe departe la nivelul celei din România. Pe malul lacului Ontario, Hamiltonul este un oraş liniştit. Unii spun că prea "liniştit".Proprietatea a fost cumpărată la începutul anilor ?60, iar în 1987 a fost ridicat un Centru Cultural. Banii au fost strânşi de către comunitate, dar o parte importantă a fost donată de către guvernul canadian. În perioada comunistă, Asociaţia Culturală Română din Hamilton era una dintre principalele asociaţii care organizau protestele anticomuniste în America de Nord. Acesta a fost principalul motiv pentru care a intrat în atenţia Securităţii, iar liderii săi au fost monitorizaţi atent. Uneori, ei au fost şi tinţa unor acţiuni de discreditare. În Câmpul Românesc intri după ce venind dinspre Toronto mergi pe Queen Elizabeth, una dintre cele mai mari autostrăzi din America de Nord, care face legătura între sudul Canadei şi nordul Statelor Unite. Înainte să intri în Hamilton faci la dreapta. Este o zonă de fermieri de toate naţiile, dar în special olandezi. Peisaje frumoase, asemănătoare celor din România. La un moment dat, vezi o stâncă vopsită în tricolor şi lângă ea inscripţia "Romanian Park". Câmpul Românesc este practic un camping, un "park", cum spun canadienii. Are o suprafaţă de 48 de acri. Nu toţi sunt însă amenajaţi. Cadrul natural este unul superb. Printre păduri şi râuleţe este o oază de linişte în afara trepidantelor oraşe nord-americane. Doar noaptea, abia şuşuind, te mai deranjează avioanele care iau "cap compas" Aeroportul Pearson din Toronto. De aceea, românii din oraşele mari din jur (Toronto, Hamilton, Kitchner) au aşa-numitele cottage (case de vacanţă), unde vin să îşi petreacă weekendul, dar nu numai. Unii vin şi cu corturile în weekend sau în cursul săptămânii. Alţii locuiesc aici. Este vorba de mai multe familii care creează acest sat românesc din Canada. Există un râuleţ unde pescarii pasionaţi se laudă că pescuiesc minunăţii. Unii s-au fotografiat alături de peşti-gigant.
Harul Episcopului Trifa
Pe proprietate, în afară de Centrul Cultural, se mai află terenuri de sport, dar şi o capelă cu hramul Sfintei Maria. Locul capelei a fost ales de Valerian Trifa, episcopul românilor din America de Nord care conducea Arhiepiscopia Română, care este independentă de Patriarhia de la Bucureşti. Trifa este considerat de către românii nord-americani ca un martir al luptei anticomuniste. Acesta a fost de altfel unul dintre importanţii opozanţi ai regimului comunist. Securitatea i-a înscenat un dosar de apartenenţă la Mişcarea Legionară în numele căreia ar fi participat la pogromurile împotriva evreilor din 1940. Presa americană a fost alimentată cu astfel de dosare şi, în cele din urmă, Trifa a fost nevoit să renunţe la Episcopie şi să se refugieze în Portugalia, unde a şi murit după câţiva ani. Ion Mihai Pacepa a dezvăluit că întreaga operaţiune a fost pusă la cale de fosta Securitate. Bătrânii de la Câmpul Românesc spun că Valerian Trifa era un om cu har, iar alegerea locului capelei chiar pe locul bioenergetic a fost o expresie a calităţilor vizionare ale acestuia. Câmpul bioenergetic a fost descoperit în urmă cu mai mulţi ani de un profesor din Bucureşti, Dumitru Cristenco, care a făcut o cercetare împreună cu un profesor canadian de la Universitatea din Guelph. Conform unui articol publicat apoi într-o revistă canadiană, aceştia au considerat locul capelei de la Câmpul Românesc ca fiind unul dintre cele mai puternice puncte bioenergetice din lume. De-a lungul timpului au fost înregistrate mai multe mărturii ale unora dintre cei care s-au vindecat aici. Unul dintre aceştia este nea Melniciuc. El locuieşte o bună perioadă pe an la Câmp. Are peste 70 de ani. Spune că datorită bioenergiei a scăpat de reumatism, dar şi de alte boli. "Pentru a avea efect trebuie însă să mergi mai multe zile şi să stai cel puţin jumătate de oră", precizează el. În fiecare seară, nea Melniciuc, după ce află "newsurile" de la radiourile şi televiziunile din ţară, face agale o plimbare. Îi trebuie cam zece minute să urce podeţul care trece peste râu şi merge sus pe deal unde se află Capela şi locul bioenergetic. Revine, plin de energie. Are chef de poveşti. şi discuţiile la un pahar de vorbă în această oază românească pe pământ canadian continuă, apoi, uneori până când soarele se pregăteşte să se trezească.

Rotonda Scriitorilor Români
La Câmpul Românesc a fost inaugurată în urmă cu câţiva ani o Rotondă a Scriitorilor din exil. "Pretextul" a fost găsit după ce anterior a fost amplasat un bust al lui Mihai Eminescu realizat de celebrul Nicăpetre, care locuieşte în Toronto. Apoi au urmat scriitori din emigraţie. Printre aceştia, George Donev, Aron Cotruş şi, anul trecut, Mircea Eliade. Rotonda va mai găzdui în următorii ani busturile lui Vintilă Horia şi Horia Stamatu, iar dacă fondurile o vor permite, şi ale altor scriitori importanţi din emigraţie.