Marea Aral ar mai putea fi salvată

Kazahstanul a primit bani pentru a înlătura consecinţele celui mai mare dezastru ecologic provocat de om Guvernul Kazahstanului a obţinut un important împrumut din partea Băncii Mondiale

Kazahstanul a primit bani pentru a înlătura consecinţele celui mai mare dezastru ecologic provocat de om

Guvernul Kazahstanului a obţinut un important împrumut din partea Băncii Mondiale pentru a salva Marea Aral.

Banii vor fi utilizaţi pentru un proiect menit să salveze partea de nord a acestei întinderi de apă, scrie BBC. Potrivit Naţiunilor Unite, dispariţia Mării Aral este cel mai mare dezastru provocat de oameni. Proiectul are ca scop salvarea de la dispariţie a celei de-a patra întinderi de apă continentală din lume.

Totul a început prin anii "30, când Stalin a creat, în mod artificial, cele cinci republici ale Asiei Centrale (Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kirghizstan şi Tadjikistan). Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna această regiune ca un rezervor de resurse naturale şi de mână de lucru. Aralul era renumit în fosta URSS pentru resursele sale piscicole şi pentru staţiunile de pe coasta de sud - Muinak şi Kazahdarya. Apa sa de un albastru intens era atât de limpede încât se putea vedea până la o adâncime de 25 de metri, iar în iulie temperatura mării atingea 30 de grade.

Nenorocirea a început în anii '70

Marea Aral a început să dispară în anii 1970, când guvernul URSS a deturnat cursul a două râuri care se vărsau în apele ei, pentru a iriga câmpurile de bumbac din Kazahstan şi Uzbekistan, pe atunci republici sovietice. Privată de aportul celor două râuri, Marea Aral a început să dispară.

Deşertul a avansat, schimbând clima, distrugând economia şi ecosistemul şi obligând zeci de mii de oameni care trăiau pe malul mării să plece.

Schimbări importante ale ADN-ului la localnici

Dezastrul ecologic s-a răsfrânt şi asupra oamenilor. Cea mai gravă consecinţă este însă frecvenţa cazurilor de cancer la esofag - cea mai mare din întreaga lume, scrie BBC. Specialiştii de la Universitatea Oxford au făcut în urmă cu câţiva ani un studiu, analizând probe de ADN de la localnici.

Rezultatele au demonstrat că o mare parte a populaţiei locale suferă de deteriorări importante ale ADN-ului, deci a codului genetic. Ei speră ca aceste mutaţii genetice să nu se transmită şi urmaşilor.

Cu banii B.M., 40 la sută din mare s-a refăcut

În anii 1990, Marea Aral ajunsese la un sfert din dimensiunea iniţială, dar cu ajutorul unui împrumut de 68 milioane de dolari, guvernul Kazahstanului a construit un dig care a împărţit marea în două.

Pe partea uzbekă însă, marea continuă să scadă, în timp ce oficialităţile din Kazahstan spun că 40 la sută s-a refăcut. Cu cele 126 milioane de dolari de la Banca Mondială, autorităţile de la Astana vor construi un al doilea dig care să poată aduce din nou apa în portul abandonat Herlask.

Comunităţile din zonă au început să simtă impactul. Mulţi pescari s-au întors, norii de ploaie au reapărut pe cer, iar viitorul acestei regiuni nu mai pare lipsit de speranţă.