Lumea sub lupa - Efectul dominoului in CSI

Evenimentele dramatice din ultimele zile din Uzbekistan, ale caror cauze nu au fost elucidate inca pe deplin, aduc in actualitate posibilitatea izbucnirii unor noi mutatii profunde in republicile din

Evenimentele dramatice din ultimele zile din Uzbekistan, ale caror cauze nu au fost elucidate inca pe deplin, aduc in actualitate posibilitatea izbucnirii unor noi mutatii profunde in republicile din spatiul CSI, a carei existenta este si asa tot mai mult pusa sub semnul intrebarii. Politologi rusi si straini sunt interesati de mersul evenimentelor in celelalte republici membre ale CSI dupa "revolutiile florilor" din Georgia, Ucraina si Kirghizstan. Retine atentia "graficul revolutiilor" intocmit de politologul rus Serghei Belkovski, care, in cadrul unei conferinte de presa la RIA "Novosti", a declarat ca in Armenia, Kazahstan, Uzbekistan si Tadjikistan revolutiile sunt cel mai probabile, fara ca acestea sa aiba un caracter iminent, in timp ce in Turkmenistan si Republica Belarus nu exista sanse de schimbare a regimului. Rusia si Azerbaidjanul sunt incluse in grupa a doua de risc, excluzandu-se insa scenariul unei revolutii. In mod inexplicabil, Republica Moldova, in legatura cu care politologul rus a avansat un plan care l-a facut deja celebru, este lasata in afara oricarei clasificari. In ciuda caracterului discutabil al graficului avansat de Belkovski, nu este insa exclus sa asistam la declansarea unei reactii in lant in fostele republici sovietice in cazul in care nu vor fi luate masuri care sa ia in calcul factorul social si democratizarea autentica a societatii, chiar in conditiile specifice ale acestor republici. Necontrolata, o asemenea evolutie poate duce la destabilizarea situatiei intr-o zona extrem de sensibila, cum este cea din Asia Centrala, supusa influentei puternice a islamismului radical. In opinia politologului rus Serghei Lazunin, dupa tragedia de la Andijan, regimul actual din Uzbekistan, tara cu o societate structurata pe clanuri, se poate confrunta cu dorinta de razbunare a rudelor celor ucisi si cu o insurectie armata de masa declansata simultan in mai multe centre, ajungandu-se chiar la dezmembrarea tarii. De altfel, tulburarile s-ar putea extinde automat si asupra Kirghizstanului, unde situatia este extrem de fragila. Politologul rus considera, de asemenea, ca si in statul vecin, Kazahstan, procesul de inlocuire a presedintelui Nursultan Nazarbaev s-ar putea desfasura intr-o forma aflata la limita unei reactii in forta si a unei revolutii de catifea. In general, autorul estimeaza ca, pe termen mediu, procesul inlocuirii elitelor politice ale fostelor republici sovietice din Asia Centrala s-ar putea incheia in 5-7 ani. In aceste circumstante este de inteles preocuparea crescanda manifestata la Moscova aflata in imposibilitatea de a mai controla un spatiu considerat in mod traditional drept zona sa de influenta. Timpul va arata insa in ce masura procesul schimbarilor inevitabile ale unor regimuri autoritare din fostele republici sovietice se va produce pe calea unor alegeri parlamentare necontestate sau prin mijloace violente si cat de durabile vor fi acestea.