Legea anti-ONG loveşte în organizaţiile de bună credinţă

Controversata lege pentru combaterea spălării banilor loveşte în ONG-urile care desfăşoară acţiuni sociale şi au mulţi beneficiari din medii defavorizate. Acestea riscă să îşi restrângă activitatea sau să se închidă.

 Legea pentru combaterea spălării banilor, votată cu repetiţie în Parlament, loveşte tocmai în organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) cu mulţi beneficiari, fie ei copii care provin din medii defavorizate, oameni ai străzii sau nou născuţi. Practic, legea, dacă va rămâne în această formă, va duce la imposibilitatea funcţionării unor organizaţii precum Salvaţi Copiii, care a dezvoltat foarte multe proiecte în zonele sociale, de a-i mai ajuta pe cei aflaţi în nevoie. Asta pentru că suprabirocratizarea obligă ONG-urile cu mulţi beneficiari să îşi restrângă activitatea sau să se axeze mai mult pe conferinţe şi nu pe ajutorarea reală a copiilor, atrage atenţia Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Salvaţi Copiii.

Concret, în ultimii ani, ONG-ul a donat 520 de echipamente în 78 de maternităţi din ţară, unităţi sanitare care înainte de a fi ajutate de Salvaţi Copiii, puneau în primejdie viaţa prematurilor din cauza lipsei de dotări. Însă, pe lângă dotarea maternităţilor cu incubatoare de ultimă generaţie, Salvaţi Copiii lucrează anual cu zeci de mii de copii, unii fiind prinşi în programele de educaţie derulate de ONG, alţii în programele de educaţie desfăşurate sub umbrela Salvaţi Copiii. Şi, spun reprezentanţii societăţii civile, tocmai aceşti beneficiari au de pierdut, pentru că ei vor fi văduviţi de serviciile oferite de aceste ONG-uri, care sunt tot mai active în ultimii ani, beneficiind de bani din donaţii venite chiar şi de la românul de rând.

„Mi se pare incredibil că această directivă în loc să îşi atingă scopul pentru care ea a fost gândită, pur şi simplu blochează activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi ne pune în imposibilitatea de a mai ajuta şi de a funcţiona. Pentru noi, cel mai dificil este că ne obligă să raportăm toţi beneficiarii finali. Practic, vom fi în imposibilitatea de a avea astfel de baze de date. În loc să stimuleze şi să ajute această solidaritate care s-a realizat în jurul nou-născutului în România, chiar dacă statul nu face, măcar să aprecieze ce face societatea civilă din România. Parcă e rea voinţă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele Salvaţi Copiii, pentru „Adevărul”.

Excesul de zel blochează ONG-urile

 De altfel, organizaţia a trimis chiar şi un punct de vedere, susţinut şi de alte ONG-uri, în care arată excesul de zel de care au dat dovadă autorităţile române în momentul în care au transpus textul directivei europene privind combaterea spălării banilor. Mai mult, alte state europene care au transpus textul directivei nici măcar nu au luat în calcul organizaţiile neguvernamentale.

„Nicio ţară nu face referire la asociaţii şi fundaţii ca să raporteze despre beneficiarii lor finali. Raportările vor lua foarte mult din timpul pe care ar trebui să îl acordăm copiilor cu care lucrăm. Suntem fără cuvinte”, a completat Gabriela Alexandrescu.

Despre denaturarea termenilor din directivă aminteşte şi Elena Calistru, preşedintele asociaţiei Funky Citizens. „Îi putem bănui pe parlamentari că încearcă să lovească în ONG-uri fără să înţeleagă cum anume funcţionează ele. Noi nu avem o problemă cu transparenţa în sine, avem publicate pe site toate informaţiile, finanţatorii noştri ne supun unor audituri mai dure decât cele ale autorităţilor. Problema apare atunci când cerinţele de raportare sunt peste cele ale partidelor politice, de exemplu. În contextul în care textul legii este vag, el lasă loc unor acţiuni arbitrare. Când donezi un incubator, cine sunt beneficiarii finali?”, spune Elena Calistru.

Miza: desfiinţarea ONG-urilor neconvenabile puterii

 Problema majoră, arată şi Andrei Borţun, iniţiatorul Galei Societăţii Civile, este faptul că decizia luată de parlamentari aruncă, practic, cu 20 de ani în urmă sectorul asociativ. În plus, Borţun atrage atenţia că legea, aşa cum arată ea în acest moment, nu poate fi aplicată.

„Mă tot gândesc dacă este doar lipsă de competenţă sau este ceva premeditat şi cu rea voinţă evidentă, un scenariu căruia îi dau mai multe şanse, la cât de mult s-a insistat. Nu-mi e clar cum vor verifica atât de multe organizaţii, mă gândesc că e o modalitate prin care să poată desfiinţa orice organizaţie care este neconvenabilă puterii. Nu cred că organizaţiile non profit pot să împlinească această cerinţă a statului“, a declarat, pentru „Adevărul“, Andrei Borţun.

Potrivit acestuia, dacă organizaţiile mari, care au şi o reţea internaţională, ar putea găsi soluţii şi s-ar putea cumva adapta noilor modificări, organizaţiile mici şi grupurile de iniţiativă, respectiv noul val de implicare civică, vor fi „sugrumate“.

„Mare parte din evoluţia din societate are legătură cu acest sector non profit care, cu mult chin şi fără sprijin, mişcă lucruri. La început, sectorul era perceput ca un fel de organizare care permite fentarea legii. În toţi aceşti ani, a ajuns să crească foarte mult şi ca notorietate şi ca bunăvoinţă, şi societatea a început să-l încurajeze şi să-l hrănească. S-ar putea să fie un recul puternic, nu doar o stagnare“, a conchis Andrei Borţun.