Insula Madagascar, paradisul african care luptă pentru supravieţuire

Aproximativ 80% din speciile de animale identificate de-a lungul timpului aici nu se mai găsesc în nicio altă regiune a lumii Specificul şi unicitatea Insulei Madagascar rezidă în cele

Aproximativ 80% din speciile de animale identificate de-a lungul timpului aici nu se mai găsesc în nicio altă regiune a lumii

Specificul şi unicitatea Insulei Madagascar rezidă în cele 13.000 de specii de plante şi animale care nu mai pot fi găsite nicăieri în altă parte a lumii. Pentru unele dintre acestea, ameninţate de încălzirea globală şi de distrugerea habitatelor, cercetătorii încearcă să găsească soluţii care să contribuie la conservarea lor.

Potrivit ultimelor estimări, aproximativ jumătate din speciile de plante şi trei sferturi din cele de vertebrate cunoscute în lume reprezintă specii endemice, concentrate în anumite zone ale lumii. Aceste locuri acoperă circa 2,3 procente din suprafaţa lumii. Unul din aceste puncte de "biodiversitate concentrată" este Insula Madagascar, din Oceanul Indian.

90% din reptile, amfibieni şi mamifere sunt specii endemice

Cercetările realizate pe parcursul mai multor decenii au scos la iveală faptul că insula desprinsă de continentul african în urmă cu 160 de milioane de ani adăposteşte aproximativ 13.000 de specii de plante şi animale care nu mai pot fi găsite în alt loc din lume.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, acestea reprezintă 80% din totalul speciilor de plante şi animale care se găsesc în Madagascar. De asemenea, procentul speciilor de reptile, amfibieni şi mamifere endemice care trăiesc în insulă este mai mare, respectiv 90%.

Un alt punct de atracţie al Madagascarului îl reprezintă lemurienii, insula adăpostind aproximativ 60 de astfel de specii. Toate aceste specii sunt unice şi nu mai pot fi găsite în altă parte a lumii. Acest fapt face ca insula să fie pe locul doi în lume din punctul de vedere al speciilor de primate care trăiesc aici, după Brazilia, care adăposteşte 77 de specii de lemurieni.

Un grup de 22 de cercetători au publicat, recent, un raport privind dezvoltarea unei tehnici care stabileşte cu exactitate punctele cu cea mai mare biodiversitate din insulă. Dezvoltat pe parcursul ultimilor trei ani de cercetări, sistemul permite identificarea acelor zone care adăpostesc cel mai mare număr de specii unice.
Zonele cu cea mai densă biodiversitate

Cercetările făcute s-au concentrat asupra a aproximativ 2.300 din speciile endemice ale insulei şi urmăresc identificarea speciilor supuse riscului de dispariţie şi includerea lor în habitatele protejate. "Aici se găsesc diverse ecosisteme, de la zone deşertice şi de câmpie la munţi înalţi şi păduri tropicale, ceea ce face ca adevărata provocare pentru noi să fie identificarea zonelor care trebuie protejate", spune biologul Claire Kremen de la Universitatea Berkeley, California, citat de "New Scientist".

Potrivit acesteia, un prim scop al eforturilor oamenilor de ştiinţă îl reprezintă stabilirea unei zone care să acopere aproximativ zece procente din suprafaţa insulei care să cuprindă toate cele 2.300 de specii observate până acum.

Încălzirea globală, principala ameninţare

Potrivit cercetătorilor, măsurile de conservare impuse individual pentru fiecare specie sunt benefice, dar nu destul de eficiente. "Biodiversitatea Insulei Madagascar nu este bine înţeleasă. Încălzirea globală şi ritmul tot mai accelerat de distrugere a habitatelor unor specii endemice fac ca aceste măsuri să nu mai poată ţine pasul cu provocările reale.

De când a demarat acest proiect, în urmă cu trei ani, au fost descoperite 50 de specii noi de amfibieni. Din păcate, însă, din cauza distrugerii habitatelor un număr impresionant de specii vor dispărea înainte ca noi să avem şansa de a le descoperi", spune un alt autor al raportului, David Vietes, citat de Agenţia France Presse.

Jumătate din speciile de cameleoni trăiesc în Madagascar

Până în prezent, cercetătorii au descoperit 160 de specii de cameleoni. Dintre acestea, majoritatea trăiesc în Africa, iar o parte a lor pot fi găsiţi în părţile sudice ale Europei şi Asiei. Însă aproximativ jumătate din speciile de cameleoni trăiesc numai în Madagascar.

De asemenea, pe insula din estul Africii trăiesc aproximativ 260 de specii de păsări, dintre care 115 nu mai pot fi găsite nicăieri altundeva decât în Madagascar. Potrivit cercetătorilor, Madagascarul a adăpostit, la un moment dat, o specie de păsări-gigant, care cântăreau aproximativ o jumătate de tonă şi ajungeau până la trei metri înălţime.

Ouăle acestor păsări cântăreau aproape zece kilograme, iar omleta făcută dintr-unul singur era suficientă pentru 150 de persoane. Pasărea-elefant a dispărut pe parcursul ultimelor sute de ani. Un alt element inedit legat de această locaţie îl reprezintă dinozaurii care au trăit aici în urmă cu sute de milioane de ani. Astfel, oamenii de ştiinţă apreciază că cele mai vechi specii de dinozauri cunoscute la ora actuală au trăit pe această insulă.

Ariile protejate trebuie să acopere cel puţin 10% din insulă

Cu o suprafaţă de 587.000 de kilometri pătraţi, Madagascarul este a patra insulă din lume ca mărime. Situată în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, se estimează că insula s-a desprins de continentul african în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani.

Originea locuitorilor insulei este afro-asiatică. În prezent, populaţia Republicii Madagascar este formată în proporţie de 90% din malgaşi, restul de zece procente reprezentând francezi, indieni şi comorieni. Cele 18 etnii ale malgaşilor sunt antaifasy, antemoro, antaisaka, antakarana, antambahoaka, antandroy, antanosy, bara, betsileo, betsimisaraka, bezanozano, mahafaly, merina, sakalava, sihanaka, tanala, tsimihety şi vezo. Majoritatea locuitorilor insulei trăiesc la sate, rata de urbanizare fiind de numai 25 de procente.

De altfel, principala sursă de venit pentru populaţia malgaşă o reprezintă agricultura. Deşi Madagascarul este unul dintre cele mai sărace state, oficialii republicii au dovedit o preocupare constantă pentru biodiversitatea insulei. Astfel, cu riscul de a pune în pericol principala ocupaţie a populaţiei - agricultura, guvernul a decis, în 2003, ca suprafaţa ariilor protejate să fie triplată, de la 20.000 de kilometri pătraţi la peste 60.000, ceea ce reprezintă aproximativ zece procente din teritoriul insulei africane.