FOTO 15 august sau 8 septembrie: când spun românii „La mulţi ani!“ de Sfânta Maria?
0
Mulţi români sunt în dilemă în ceea ce priveşte data în care se spune „La mulţi ani!“ celor cu numele de Marin sau Maria. Astfel, unele persoane aleg să transmită urări pe 15 august, în ziua Adormirii Maicii Domnului, iar alţii consideră acest fapt este o greşeală şi spun „La mulţi ani!“ pe 8 septembrie, când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului. Mai există o categorie, a celor care serbează ambele zile.
Preotul Eugen Tănăsescu, blogger adevarul.ro, spune că ar trebui să fim felicitaţi de câte ori se sărbătoreşte praznicul sfântului al cărui nume îl purtăm. „Cinstim sfântul al cărui nume îl purtăm. Iar urarea potrivită este: «Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!», «La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!» şi «La mulţi şi binecuvântaţi ani!»“, precizează părintele Eugen Tănăsescu. Rânduiala consideră ziua de 15 august, Adormirea, ca fiind cea mai importantă pentru cinstirea Maicii Domnului. În acea zi, Ea a adormit şi a înviat, simbolizând învierea muritorilor de rând atinşi de Divinitate.
„Dăm sfântul la o parte“
Tănăsescu mai spune că la onomastică este sărbătorit sfântul respectiv, nu aceia botezaţi după el. „Facem o greşeală enormă: dăm sfântul la o parte şi ne serbăm noi aşezându-ne în locul lui. Să nu cădem în această ispită! Noi trebuie să cinstim numele sfântului prin fapte. Dacă facem fapte bune, vom fi împreună cu el. Sfinţii ne iubesc pe toţi, mai ales dacă le purtăm numele“, arată părintele Tănăsescu.
Şi Radu Preda, teolog şi blogger adevarul.ro, afirmă că ziua de 15 august, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, reprezintă o minune, motiv pentru care nu vede ce i-ar împiedica pe creştini să-şi ureze „La mulţi ani!“. „Fiind vorba de un nume al unei persoane prin care Dumnezeu a făcut o lucrare deosebită, care contrazice frica de moarte, a spune «La mulţi ani!» într-o astfel de zi e o formă conştientă a omului de a spera în Înviere“, spune Radu Preda.
În opinia Ioanei Popescu, etnolog la Muzeul Ţăranului Român (MŢR), în satul tradiţional nu se sărbătoreşte ziua celor care poartă numele de Maria sau Marin. Totuşi, completează specialista, tradiţionala urare „La mulţi ani!“ este des întâlnită în oraşe. „Este important de ştiut că nu există un specific zonal, cert este că în satul tradiţional nu se sărbătoresc Mariile pe 15 august. A-i spune cuiva «La mulţi ani!» de onomastică nu este greşit, chiar dacă vorbim aici de o sărbătoare precum Adormirea Maicii Domnului. Faptul că unele persoane aleg să facă această urare doar pe 8 septembrie şi nu pe 15 august este strict o opţiune personală, la graniţa cu superstiţia, sunt rămăşiţe din popor“, a explicat reprezentanta MŢR.
Istoria sărbătorii „Sfânta Maria”. Ce fac românii de ziua Adormirii Fecioarei?
Amestecăm modelele culturale
La rândul său, sociologul Alfred Bulai susţine că românii nu fac distincţia între modelele culturale. Mai exact, explică specialistul, dacă urarea „La mulţi ani!“ este, în fond, una laică, Sărbătoarea Sfintei Maria este o sărbătoare creştină.
„Nu există niciun fel de reglementări sau o delimitare precisă. Oamenii transferă modelele comportamentale, amestecă lucrurile, dar nu putem spune că avem o controversă. Nu este greşit să îi spui cuiva care poartă un nume derivat din Maria «La mulţi ani!» pe 15 august. Pe de altă parte, Biserica a folosit următoarea strategie: încerci să creezi cât mai multe sărbători. S-a mers până într-acolo încât este un fel de recompensă să îi dai unui copil un nume de sfânt. Problema românilor este că amestecă modelele culturale“, a subliniat Bulai.
Spre exemplu, cântăreaţa de muzică populară Maria Cârneci spune că cele mai multe urări le primeşte pe 15 august, deşi sărbătoreşte de două ori ziua numelui: o dată la mijlocul lunii august şi o dată în septembrie. „Primesc cam 500 – 600 de apeluri telefonice şi mesaje cu ocazia zilei de 15 august şi, la rândul meu, obişnuiesc să îmi sun colegii sau prietenii care poartă acelaşi nume ca şi mine tot pe 15 august. De mică am fost obişnuită aşa, cu toate că am crescut la ţară şi acolo nu serba nimeni Adormirea Maicii Domnului. Este o dilemă şi pentru mine“, a declarat Maria Cârneci.
„Spunem «La mulţi ani!» cu orice ocazie, nu are de ce să strice. Este o urare polifuncţională, aşa cum atunci când ciocnim un pahar avem obiceiul să spunem „Sănătate!”, „La mulţi ani!“ nu supără niciodată“, a conchis etonologul Ioana Popescu. Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica pe 15 august. 1.819.378 sunt femei şi aproximativ 416.844 sunt bărbaţi. Dintre femeile care îşi serbează joi onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela şi alte 31.149 Mioara. De asemenea, în România trăiesc 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian şi 102.620 care se numesc Marin.
Pelerinaje pentru Maica Domnului
Foto
Mănăstirea Nicula din Cluj, cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Transilvania, atrage în fiecare an mii de credincioşi. Ei vin să se închine icoanei făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, despre care se spune că a lăcrimat aproape o lună, între 15 februarie şi 12 martie 1699.
Pelerinii vin, din toată ţara, să îi mulţumească Maicii Domnului, dar şi să o roage să le dea sănătate. Este cazul a două femei, mamă şi fiică, din localitatea mureşeană Luduş, ambele cu numele Maria, care, de 37 de ani, se închină icoanei făcătoare de minuni. Pe mamă o cheamă Maria Nistor (60 de ani), iar pe fiică, Măriuţa Fişcă (40 de ani). „Este al 37-lea an când vin la Nicula. Toate se rezolvă prin credinţă. E ceva aici care te cheamă. Când te apropii de poarta mare de la intrare în mănăstire, simţi cum te cuprind fiorii. E un loc sfânt aici datorită icoanei făcătoare de minuni“, crede Maria Nistor.
Se roagă pentru un copil
Femeia povesteşte că, în fiecare an, cu câteva săptămâni înainte, simte că nu are stare şi ceva o atrage spre Nicula. Spune că aici, la mănăstirea din deal, îşi găseşte alinare sufletească. Anul trecut, în martie, a suferit un infarct. Prin iulie, copiii ei au rugat-o să nu vină la Nicula de teamă să nu păţească ceva pe drum. „Cum să-i ascult? Trebuia să vin să-i mulţumesc Fecioarei. Şi am venit. Mi-am luat plasa de medicamente şi am venit. Nu mi s-a întâmplat nimic“, povesteşte femeia.
Foarte credincioasă, Maria Nistor e convinsă că prin post şi rugăciune se rezolvă toate, inclusiv problemele de sănătate şi venirea pe lume a unui copil. „Nădejdea nu trebuie să o pierzi niciodată. Am venit să ne rugăm pentru ca fata mea, Măriuţa, să aibă un copil, chiar dacă ea are 40 de ani. Noi sperăm şi ne rugăm. Prin credinţă se rezolvă orice“, zice femeia.
Au dormit în curtea mănăstirii
Cele două femei au venit la mănăstire cu maşina, şi-au adus o saltea pe care să doarmă, pături şi mâncare de post. „Aici pierzi orice grijă. Nu ţi-e foame, nu ţi-e sete. În biserică, când mă rog, sunt oarbă şi surdă, nu văd şi nu aud pe nimeni. Doar atunci îţi este primită rugăciunea, când te gândeşti la cele sfinte, nu când eşti cu gândul în altă parte“, afirmă Maria Nistor.
Ca ea sunt credincioşi cu miile. Cred cu tărie în puterea icoanei şi preferă să vină cu două-trei zile mai repede ca să poată atinge icoana şi să se poată ruga în tihnă lângă ea. Bătrâni şi tineri din toate colţurile ţării înconjoară în genunchi şi în coate bisericuţa de lemn din curte, dorm sub cerul liber cum pot, pe paturi, pe saltele, în corturi. Spun că nu simt răcoarea noaptea şi că Maica Domnului îi cheamă an de an. „Aici se adună toţi credincioşii din România. Simţi că pierzi ceva dacă nu vii la Nicula“, spun două bătrâne din satul clujean Copru, Zamfira Varo (65 de ani) şi Ana Istrate (74 de ani).
Liturghia va începe joi, de la ora 9.00, şi va fi oficiată de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ. Alături de el vor fi şi prelaţi din Peninsula Iberică – Episcopul Timotei al Spaniei şi Portugaliei şi Episcopul vicar Ignaţie Mureşanul al Spaniei şi Portugaliei. După slujbă, mănăstirea le va oferi credincioşilor o masă caldă, obişnuitele sarmale, 16.000 la număr, şi cozonac.
Drumul Crucii, la Bodrog
În fiecare an, la Mănăstirea Hodoş Bodrog din judeţul Arad, una dintre cele mai vechi aşezări monahale din ţară, sosesc pelerini din toate colţurile României şi nu numai. Este vorba şi despre români ortodocşi stabiliţi în Ungaria sau de români care muncesc în străinătate. Aceştia parcurg chiar şi sute de kilometri pentru a se ruga şi a se închina în vechea mănăstire arădeană. În seara de dinaintea marelui praznic, ei au refăcut Drumul Crucii.
Procesiunea Drumul Crucii de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog durează câteva ore, iar credincioşii parcurg un traseu lung de aproximativ patru kilometri, alături de preoţi, rugându-se împreună cu aceştia. Drumul Crucii este o tradiţie mai veche a mănăstirii de la Bodrog, unde preoţii, împreună cu pelerinii, merg de două ori pe an. O dată de Paşti, în Vinerea Mare, refăcând drumul lui Iisus Hristos pe Golgota, şi a doua oară, în ziua Adormirii Maicii Domnului, care a fost părtaşă la suferinţele Mântuitorului când a fost răstignit.
Însemnătatea zilei de Sfântă Marie. Ispita de care trebuie să ne ferim
Începând din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, unde s-au amplasat cele 14 cruci, în dreptul fiecăreia dintre ele fiind citite pasaje din Biblie, rugăciuni şi cântări adecvate popasului, precum şi cuvinte de învăţătură.Slujbele prilejuite de Hramul Mânăstirii Hodoş-Bodrog au început încă de ieri şi continuă şi azi, când creştinii ordodocşi prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului sau, popular, Sfânta Maria Mare.
Destinaţii pentru credincioşi
Mănăstirea Hagigadar, din Suceava, cunoscută şi ca „Biserica Dorinţelor“, este locul unde în fiecare an se întâlnesc sute de armeni din ţară şi străinătate. Alte locuri unde astăzi sunt aşteptaţi nenumăraţi pelerini sunt Mănăstirile Cacica şi Putna, tot din Suceava. Mii de credincioşi se strâng anual în curtea Mănăstirii Putna, la hramul lăcaşului de cult, pentru a asculta slujba oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. De asemenea, în fiecare an, în zilele de 14 şi 15 august, are loc la Cacica un pelerinaj impresionant, la care iau parte aproximativ 20.000 de pelerini, care se roagă, ascultă şi meditează la Cuvântul lui Dumnezeu. (Claudia Untaru, Florin Jbanca, Dinu Zară, Sînziana Ionescu, Claudia Spridon, Florina Pop)
Se încarcă comentariile...
