„Extenuarea psihologică“ a tinerilor, sursa valului de infectări cu noul coronavirus

Tinerii au devenit deja mai puţin temători în faţa bolii şi nu mai ţin cont de regulile de distanţare  FOTO Shutterstock

Extenuarea psihologică rezultată după lunile de distanţare socială şi carantină generalizată aduce un număr mai mare de infectări în rândul tinerilor, care au devenit deja mai puţin temători în faţa bolii. În plus, tinerii au suferit deja costuri economice şi sociale mai mari şi nu mai ţin cont de regulile de distanţare.

Fenomenul are loc în mai toate colţurile lumii. Recordul este bătut în Japonia, Spania şi SUA, unde infecţiile cu noul coronavirus printre tineri cu vârste între 20 şi 39 de ani au început să crească îngrijorător, iar restricţiile reimpuse în unele dintre aceste ţări par să nu mai funcţioneze în condiţiile în care aceştia refuză să le respecte. O consultare a datelor oficiale a scos la iveală faptul că, în respectivele ţări, procentul tinerilor din totalul îmbolnăvirilor a crescut puternic în ultima vreme la 38%, 40% sau chiar 52%, relatează Bloomberg.

Conform datelor oficiale, în România, procentul tinerilor cu vârste între 20 şi 39 de ani infectaţi cu noul coronavirus nu este la fel de mare ca în ţările occidentale, dar este pe un trend crescător. Astfel, în prezent, un român din patru care a făcut COVID-19 are cel puţin 20 de ani şi cel mult 39. Practic, conform datelazi.ro, acesta este segmentul de vârstă cu cele mai multe infectări din România. 

Soluţii greu de găsit

Conform experţilor, faptul că persoanele tinere prezintă un risc mai redus de a avea simptome severe sau de a muri din cauza COVID-19 le face să fie mai puţin receptive la respectarea regulilor. Ieşitul în oraş, în baruri sau cluburi de noapte sunt doar unele dintre motivele pentru care regulile de distanţare nu mai sunt respectate.

Experţii susţin că soluţiile pentru rezolvarea acestui fenomen sunt destul de greu de identificat. „Sunt persoanele care sunt cele mai afectate din punct de vedere economic şi social de lockdown, dar care sunt cel mai puţin afectate de boală”, a spus Peter Collignon, profesor de medicină clinică la Australian National University Medical School din Canberra. „Cum menţinem comportamentul în acel grup, atunci când consecinţele medicale sunt mult mai mici comparativ cu segmentul de 70 sau 80 de ani, de exemplu? (...) Este o întrebare la care nu ştiu răspunsul”, a adăgat Collignon. 

Schimbarea brutală de atitudine

„Persoanele tinere au reprins gustul libertăţii, aşa cum o ştiam noi înainte de pandemie. Nu se pot corecta aşa uşor. Dacă în starea de urgenţă, de voie sau de nevoie, au stat în casă, acum nu se mai poate face mare lucru. Să nu uităm că aceste persoane tinere nu au numai nevoi profesionale. Ei sunt în căutarea unei perechi, iar acest lucru nu se poate face pe internet. Sau nu numai pe internet, mai exact. 

Să nu uităm că aceste persoane tinere nu au numai nevoi profesionale. Ei sunt în căutarea unei perechi, iar acest lucru nu se poate face pe internet. Keren Rosner psiholog

Aşa că pot ajunge să nege boala, să-şi nege fricile. Cel mai probabil, o schimbare brutală a acestui comportament ar putea avea loc numai în cazul în care ei sau o persoană din anturaj ar face COVID-19. În rest, această atitudine este, cred, imposibil de corectat”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Keren Rosner. 

Amenzile ar fi soluţia

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu susţine că, pe fondul pandemiei cu noul coronavirus, tinerii reprezintă o categorie vulnerabilă din mai multe puncte de vedere. „În primul rând, din cauza gradului ridicat de sociabilitate. În cazul celor angajaţi într-o anumită formă de educaţie - liceu, universitate -, după încheierea examenelor finale, tinerii au simţit nevoia exagerată de a socializa, de a se întâlni cu prietenii la petreceri sau terase fără să respecte distanţarea socială sau fără să poarte mască. Cei care nu lucrează îşi petrec întreaga vară în relaxare şi distracţie. Merg la chefuri, la plajă sau la terase. Cei care lucrează au mai puţin timp liber, însă sunt şi ei într-o categorie de risc. Tinerii, au respectat regulile în perioada de urgenţă, dar acum lucrurile s-au schimbat. Şi asta pentru că, în general, în România nu avem un simţ civic dezvoltat şi un respect faţă de sănătatea celor din jur. Apoi, nu avem o educaţie medicală timpurie. Totul, pe fondul unei predispoziţii psihologice de a nu da crezare explicaţiilor ştiinţifice ale bolilor, ci mai degrabă celor conspiraţioniste, care sunt mai simple. Apoi, pentru români, în general, dar mai ales pentru tineri, informaţiile false din social media sunt mai credibile decât adevărul ştiinţific. Asta pentru că nu avem disponibilitatea de a trece prin filtrul propriu, de a analiza critic ceea ce vedem. Uităm că social media propune like-uri, nu adevăruri şi cu cât apare mai des în newsfeed-ul nostru o informaţie falsă, cu atât o considerăm mai credibilă”, spune expertul. 

Mihai Copăceanu consideră că extinderea măsurilor de sancţionare este singura metodă prin care se poate realiza corectarea comportamentului actual al tinerilor. „Din păcate, nu există sancţiuni eficiente. În Napoli, de exemplu, amenda este de 1.000 de euro pentru cei care nu respectă regulile de distanţare şi nimeni nu riscă”, a conchis psihologul.