"E infernal sa te lasi de heroina"

"Sunt suparat rau pe mine ca am pierdut patru ani din viata injectandu-mi heroina in vene. Mi-am pus singur in pericol sanatatea si viitorul, mi-am distrus parintii si am pierdut aiurea doi ani de

"Sunt suparat rau pe mine ca am pierdut patru ani din viata injectandu-mi heroina in vene. Mi-am pus singur in pericol sanatatea si viitorul, mi-am distrus parintii si am pierdut aiurea doi ani de facultate. Acum, ca am decis sa ma las de drog, constat pe propria-mi piele ca este infinit mai greu sa renunti la stupefiante, decat sa cedezi tentatiei de a le consuma". Asa incepe povestea tristei experiente pe care o traieste un student bucurestean, dependent de droguri si care se chinuieste din rasputeri sa-si recapete increderea in sine, renuntand la heroina. Totul a inceput, cum se intampla de altfel in majoritatea cazurilor, din pura curiozitate. Inca din timpul liceului, tigara cu marijuana fumata ocazional, in compania prietenilor din cartier, a devenit, treptat, o obisnuinta. Tentatia era cu atat mai mare cu cat prin cartier se gasea din belsug "marfa". Dupa ce a intrat la facultate, un "prieten" i-a vandut un chilipir, propunandu-i sa cumpere de la un diler doze ieftine. "La inceput cumparam cate o bila, pe care o imparteam cu gasca. Mergeam la un prieten care locuia singur si nu trageam mai mult de o tigara pe saptamana. Dupa cateva fumuri am simtit o infinita senzatie de bine si am intrat intr-un soi de letargie placuta", si-a amintit tanarul. Pentru ca era student si-si gasise si un serviciu bun, de analist programator, A. a decis sa se lase de drog. Incercarile lui s-au soldat insa cu dureri musculare mari si cu o stare de rau general. Ca sa scape de ele, si-a marit doza la 1-2 "prize" zilnice. Nenorocirea adevarata a venit, insa, odata cu prima injectie cu heroina, pe care i-a facut-o un alt "prieten". "Abia atunci am simtit acel val de caldura placuta despre care doar auzisem. Binele dura cateva ore, dupa care ma simteam normal, dar dupa aceea aparea o stare de rau groaznic. Eram irascibil, ma certam degeaba cu parintii, care si-au dat seama ca se intampla ceva cu mine", si-a continuat povestea studentul. Treptat scoala si serviciul au fost lasate pe locul doi si, in cele din urma, abandonate. Cum doza crestea treptat, ajungand pana la 10-12 bile de heroina zilnic, era nevoie de multi bani pentru a le procura. A vandut din casa aparatura electronica, inglodandu-si familia in datorii. La facultate, A. avea o colega de grupa care se droga, iar colegii care aflasera despre viciul lor se intreceau in a face pariu care dintre cei doi va muri primul. "Starea mea devenise atat de grava incat m-am decis sa le spun parintilor. M-au inteles si nu m-au certat. Impreuna am hotarat ca trebuie sa renunt. Am mai avut tentative care au esuat dupa una-doua luni de abstinenta. De fiecare data raul pe care-l simteam era atat de mare, incat ma reapucam de drog. A fost ca un blestem. Tratamentele clasice pe care le-am urmat, cu analgezice si calmante, nu-mi erau suficiente. Imi potoleau durerile fizice, dar psihic eram tot agitat. Parintii mei au vandut casa si ne-am mutat in alt cartier, mi-am schimbat si prietenii. Nu m-am simtit bine pana acum doua luni, cand am venit la Spitalul Studentesc si am fost introdus in programul cu metadona". In fiecare zi, A. vine la spital si-si ia doza vitala de medicament: cate 20 pastile de metadona odata. Tratamentul pe care-l urmeaza da roade. Psihologii si medicii spun ca A. este pe drumul cel bun si ca o sa se faca bine, dar tratamentul dureaza de la sase luni la doi ani. "Poate ca daca as fi stiut de efectele ingrozitoare ale consumului de drog, nu m-as fi apucat sa ma injectez", a mai spus studentul de 22 ani, care este decis sa nu mai aiba de-a face cu stupefiantele.