De ce ne pierdem gustul şi mirosul când facem COVID. Medic: „Este o afectare a creierului”

Aproape 65.000 de români au decedat din cazua COVID-19 Foto: Arhivă

Cercetătorii de la Oxford au dovedit că pierderile de gust şi de miros, atunci când ne infectăm cu SARS-CoV-2, nu sunt cauzate doar de înlocuirea celulelor olfactive sau gustative cu ţesut conjunctiv, ci de afectarea creierului.

Numărul de infecţii cu noul coronavirus este în creştere şi la noi, dar şi în celelalte ţări din Europa, precum şi în Asia. Israelul a trecut deja la administrarea celei de-a patra doze de ser anti-COVID-19 pentru persoanele trecut de 65 de ani, subliniază prof.dr. Emilian Popovici, medic epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. 

Un studiu realizat în Israel, pe baza datelor referitoare la peste o jumătate de milion de persoane cu vârste între 60 şi 100 de ani, arată că a patra doză de ser a diminuat cu 78% rata de mortalitate în rândul receptorilor, comparativ cu grupul vaccinat doar cu trei doze. Studiul a fost efectuat de Clalit, cel mai mare furnizor israelian de servicii de sănătate, împreună cu două centre academice israeliene, în perioada ianuarie-februarie, când varianta Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 era deja dominantă. 

În urma răspândirii acestei variante – cea mai contagioasă –, Israelul a luat decizia de a imuniza cu a patra doză de ser anti-COVID-19 persoanele cu vârste peste 60 de ani, până acum fiind vaccinate cu această doză peste 747.000 de persoane.

Afectări multiple 

Motivul pentru care s-a trecut la această a patra administrare, subliniază profesorul Popovici, este clar: „Cele trei doze de vaccin asigură o prevenţie înaltă pentru formele grave şi previn, de asemenea, decesele. Dar forţa de prevenţie este mai puţin exprimată pentru formele medii de boală. Ori, acestea pot genera pierderile de gust şi de miros”, punctează profesorul de epidemiologie. 

Iar cercetătorii de la Oxford au dovedit că aceste pierderi de gust şi de miros nu sunt cauzate doar de înlocuirea celulelor olfactive sau gustative cu ţesut conjunctiv, ci de afectarea creierului. „Este o afectare a creierului, a sistemului limbic – care este un nod de terminaţii nervoase, să spunem – şi a altor componente. Şi aşa se explică acel brain fog – acea înceţoşare a gândirii – ce apare la unele persoane care au trecut prin formele medii de boală. Apar la acestea problemele legate de modificările comportamentale în sensul că nu mai poţi aprecia corect distanţa faţă de maşina din faţă, de exemplu. Şi atunci, sigur că, dacă ne gândim la vârsta a treia, ne gândim la comorbidităţi, la faptul că apar o serie de boli asociate, şi atunci este normal să oferi o prevenţie suplimentară. Şi ne gândim şi la aceste aspecte legate de o potenţială afectare a creierului. Pe lângă celelalte probleme ale sindromului long-COVID”, enumeră specialistul. 

Arafat: „Nu cred că vom ajunge acolo” 

Potrivit acestuia, pe baza studiului israelian, SUA au propus şi FDA urmează să reglementeze această problemă ca să se aplice şi la ei vaccinarea cu a patra doză tot la persoanele de peste 65 de ani. „ECDC recomandă doza a patra pentru persoanele imunocompromise, dacă se află în segmentele de vârstă eligibile”, completează prof.dr. Emilian Popovici. 

La începutul lunii februarie, întrebat despre utilitatea unei a patra doze, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat că nu crede că România va ajunge să o administreze. „Dar, ştiţi cum este, totul depinde de cum evoluează lucrurile, totul depinde de ce variante pot să apară, dacă apare vreo variantă care să fie una care îngrijorează. La acest moment, cum merge treaba, probabil că nu vom ajunge la doza a patra”, a spus Arafat. 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a estimat că mâine numărul cazurilor noi va creşte la circa 5.000. „Evoluţia nu putem să o ştim. Noi am ajuns la o rată de reproducere mai mare de unu şi, din cauza asta, toate elementele legate de diagnostic, evaluarea pacienţilor atât la medicii de familie, cât şi în ambulatoriile pe care le-am pus la punct şi, bineînţeles, în spitale rămâne deschisă. Mai mult, testarea în centrele deschise în Bucureşti rămâne accesibilă. Ne dorim să nu pierdem în niciun fel controlul şi, dacă vor exista evoluţii care să pună probleme mai mari în ceea ce priveşte gradul de spitalizare sau de ocupare a secţiilor de Terapie Intensivă, atunci ne vom gândi şi la măsuri suplimentare din punct de vedere medical”, a spus oficialul. 

64.913 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat până acum.

Shanghai va intra în carantină

Reprezentanţii oraşului chinez Shanghai au anunţat duminică că metropola va fi închisă în două etape, pentru nouă zile, în vederea efectuării testării locuitorilor pentru COVID-19. Oraşul a raportat recorduri zilnice pentru infecţii asimptomatice, care au reprezentat peste 60% din totalul celor înregistrate în China, transmite Reuters. Astfel, districtele din estul râului Huangpu şi unele din vestul acestuia vor fi închise pentru testarea locuitorilor între 28 martie şi 1 aprilie. Zonele rămase vor fi închise pentru testarea populaţiei între 1 şi 5 aprilie. Transportul public, inclusiv serviciile de transport la cerere, în aceste zone vor fi suspendate în perioada carantinei.

De asemenea, guvernul a mai spus că toate firmele şi fabricile vor suspenda producţia sau vor lucra de la distanţă în timpul carantinei. Oraşul Shanghai are 26 de milioane de locuitori şi a devenit un teren de testare pentru strategia „zero-COVID” a Chinei, care încearcă să pună sub control varianta extrem de infecţioasă Omicron.