Criză de medicamente esențiale în farmacii. Cum se luptă pacienții cu boala
0Pastilele ieftine, dar esențiale pentru bolnavii cronic sunt din nou de negăsit. În ultimii 10 ani, mii de medicamente au dispărut din România din pricina prețului prea mic impus de autorități. Noua conjunctură economică dificilă a complicat iar situația.
„Fiica mea este bolnavă cu tiroida, iar medicamentele pentru această patologie au început să dispară din farmacii. Euthyroxul se vinde cu pauze mari, și nu de ieri, de azi, așa că trebuie să-și facă stocuri și e destul de complicat. Mama mea ia Sevikar, un medicament pentru tensiune, și nici acesta nu se mai găsește. Pentru Euthyrox nu există variante de tratament, dar pentru pastilele de tensiune există. Problema este că mama mea răspunde foarte bine la acest tratament. Dacă aceleași medicamente ar fi puțin mai scumpe, dar s-ar găsi, oamenii le-ar cumpăra, pentru că mulți bolnavi sunt fericiți că, în sfârșit, au intrat pe o schemă de tratament care li se potrivește. Dar nu se găsesc“, explică un cadru didactic universitar din București importanța existenței pastilelor potrivite în farmacii.
”N-am luat tratamentul timp de două luni”
La rândul lui, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice, COPAC, pacient cu boală rară, spune că peste vară nu a mai reușit să-și găsească tratamentul în farmacii. „Au fost mai multe motive pentru care nu am mai găsit medicamentul. Unul dintre ele a fost acela că deși sunt mai mulți producători de generice care au acest produs, din păcate, nu toți l-au adus în România. Iar cei care au făcut-o l-au adus în cantități insuficiente. Și dacă n-am găsit nicio soluție, n-am luat tratamentul timp de două luni“, subliniază Gănescu.
Doar în ultimul an, peste 100 de medicamente generice destinate diverselor patologii au fost retrase din România, adaugă reprezentantul pacienților. „Vorbim de medicamente pentru boli cardiovasculare, de pacienți cu epilepsie, antibiotice, sunt foarte multe. Ceea ce se întâmplă acum este efectul multor ani în care nu a fost găsită nicio soluție la această lipsă a genericelor. Acum se strânge mai tare șurubul pentru că peste aceste lipsuri care au fost de-a lungul anilor – peste 3.000 de medicamente retrase în ultimii 10 ani – se suprapune o criză a utilităților care afectează orice ramură economică“, arată Gănescu.
Soluția problemei nu ține doar de Ministerul Sănătății, susține președintele COPAC. Iar până va fi găsită una, pacienții cu boli cronice vor ajunge la complicații. „Gândiți-vă că un pacient care are o boală cardiovasculară și care nu-și ia tratamentul din diverse motive poate să ajungă într-o zonă de AVC, de infarct. Asta înseamnă că statul va plăti mult mai mult pentru tratament decât ar fi plătit dacă ar fi asigurat genericele, iar pacientul va rămâne cu dizabilități pentru care va avea nevoie de servicii sociale, deci iarăși un cost suplimentar“, conchide Radu Gănescu.
Ce spun producătorii de generice
Potrivit Valentinei Băicuianu, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), de la preluarea mandatului, a avut loc o singură întâlnire cu ministrul Sănătății și niciuna cu cel de Finanțe. „În această perioadă, producătorii și importatorii de medicamente generice calculează noile costuri pentru producție, care includ costurile crescute cu utilitățile, transport, materie primă, la care se adaugă prețul cel mai mic impus de Ministerul Sănătății, taxa clawback mai mare decât stipulează Legea 53/2020 și inflația“, a explicat directorul executiv.
Iar dacă ne dorim ca pacienții să aibă în continuare acces la medicamentele generice, iar Ministerul Sănătății și CNAS să beneficieze de economii de cost generate de către medicamentele generice și biosimilare, trebuie luate imediat câteva măsuri, mai spune Băicuianu.
Este vorba în primul rând despre scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice de tip II și III cu 6-8%. „Din cauza modului de calcul al taxei (la prețul de raft), pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preț de producător între 5-50 de lei (între 5-100 de lei taxa e de peste 26%), se plătește o taxă clawback de peste 28% și nu 20% cum prevede Legea 53/2020”, subliniază Valentina Băicuianu una dintre anomalii. În al doilea rând, ar fi nevoie de ajustarea politicii de preț cu rata inflației, cel puțin pentru medicamentele de până în 100 de lei, precum și de susținerea producătorilor de medicamente generice din România cu plafonarea prețului la utilități.
„Industria de medicamente generice și biosimilare are o obligație morală și legală de a menține aprovizionarea cu medicamente către România și suntem pe deplin angajați să facem acest lucru. Cu toate acestea, nu putem opera într-un mediu care combină inflația excesivă a costurilor cu politici de taxare (taxa clawback) și care scad constant prețurile. În ultimii ani, au dispărut multe medicamente de pe piață. Politicile actuale – de preţ, taxa clawback – cuplate cu creșterea costurilor de producție vor conduce la un nou val de retragere a medicamentelor generice. Acest lucru presupune un acces mai scăzut al pacienților la tratamente și reducerea economiilor de cost pentru CNAS și Ministerul Sănătății“, atrage atenția Băicuianu.
Se încarcă comentariile...
