COVID-19 pavează terenul pentru alergii

Foto: Shutterstock

Unii medici specialişti alergologi au observat că pacienţii care s-au infectat cu noul coronavirus devin mai sensibili la substanţele care produc alergii, chiar dacă nu au istoric în acest sens

Urmează să aflăm consecinţele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2. Pe lângă afectarea la nivelul plămânilor, inimii sau al creierului, unii medici specialişti suspectează acum că infecţia cu virusul care a declanşat pandemia creşte sensibilitatea organismului în faţa alergiilor. 

„Apar tot mai multe cazuri”

„Această perioadă înseamnă o adresabilitate crescută a pacienţilor cu afecţiuni alergice. Pe lângă pacienţii care se cunosc cu afecţiune alergică de mai mulţi ani, apar tot mai multe cazuri de pacienţi la vârste mai înaintate cu afecţiuni clar documentate de etiologie alergică. Am observat că pacienţi care au avut infecţie cu SARS-CoV-2, fără antecedente patologice alergice, au dezvoltat anumite sensibilizări alergice într-un număr destul de mare”, a spus dr. Camelia Ciacli, specialist în alergologie şi imunologie clinică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, citată de Agerpres. Alergiile sunt afecţiuni care pot fi confundate relativ uşor cu virozele de sezon. 

„Pacienţii au de cele mai multe ori simptome precum strănut în salbe, rinoree apoasă, nas înfundat, prurit nazal, prurit ocular, tuse seacă iritativă. Orice simptome care persistă mai mult de cinci-şapte zile pun problema unui diagnostic diferenţial cu o boală alergică la debut. Există nenumărate cazuri în care boala se agravează şi poate să apară o criză de astm”, a adăugat dr. Ciacli. 

Prof.dr. Carmen Panaitescu, medic primar de alergologie şi imunologie, preşedinta Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie, spune însă că este nevoie de studii relevante înainte de a putea trage vreo concluzie referitoare la legătura dintre boala COVID-19 şi creşterea numărului de alergii. „Nu am cunoştinţă de creştere a numărului de alergici printre cei cu COVID-19. Trebuie făcute studii relevante, statistice. Ştim că SARS-CoV-2 este un virus care induce manifestări total atipice în multe sisteme”, a subliniat universitarul. 

„Acum este o perioadă cu mult polen”

Dacă nu poate spune că printre pacienţii pe care îi are cei care au făcut COVID-19 au dezvoltat apoi alergii, în schimb, adaugă universitarul, are pacienţi alergici care au făcut COVID-19. Aceasta deşi la începutul pandemiei se spunea că pacienţii alergici au riscuri mai mici de a face boala. „S-a dovedit că nu a fost adevărat. Concluzia este că îţi trebuie un număr foarte mare de pacienţi ca să poţi să emiţi o părere relevantă statistic”, conchide prof.dr. Carmen Panaitescu. 

La rândul său, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, spune că, din studiile de până acum, alergiile sunt enumerate ca posibile efecte de long-COVID. „Trebuie văzut însă dacă este mai mare incidenţa comparativ cu anii anteriori şi despre ce tipuri de alergii vorbim”, punctează dr. Marius Geantă. În plus, nu trebuie uitat contextul, acum este o perioadă cu mult polen, ne mişcăm mai mult şi nu mai purtăm mască, iar anii trecuţi, nu. Prin urmare, ca să putem trage o concluzie, ne trebuie date pe perioade mai lungi de timp. 

OMS a decis să menţină COVID-ul la nivel de pandemie 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat decizia de a menţine răspândirea COVID-19 ca urgenţă sanitară internaţională sau pandemie. Evoluţia noului coronavirus este imprevizibilă, iar mortalitatea se menţine la un nivel ridicat, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS. Totodată, trebuie menţinute eforturile ca vaccinurile şi alte instrumente dezvoltate pentru a face faţă pandemiei să fie distribuite în mod echitabil între ţări şi în interiorul lor şi să se continue programul de vaccinare pentru cei cu vârste de peste 65 de ani, mai ales în Africa, a mai spus şeful OMS. Acoperirea breşelor existente în accesul la vaccinuri „este cel mai bun mod de a ne proteja de viitoare focare”, a comentat Ghebreyesus la o conferinţă de presă. Ultimele subvariante Omicron descoperite au fost BA.4 şi BA.5, în ţări din Africa şi Europa. Specialiştii analizează dacă există vreo schimbare semnificativă faţă de varianta originală.

Aproape 1.500 de noi cazuri de COVID-19

În România, pandemia de COVID-19 se înscrie pe un trend descendent, dar nici teste PCR nu se mai fac. Joi s-au înregistrat oficial 1.477 de noi cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 din sub 8.000 de teste PCR efectuate. 

În Bucureşti, s-au înregistrat 410 cazuri noi, în Cluj - 174, în Timiş - 134 şi în Iaşi - 58. În restul judeţelor s-au raportat sub 50 de cazuri noi de infectare. În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 a fost de 1.828, cu 88 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI erau internate 251 persoane, cu 2 mai puţin faţă de ziua anterioară. Dintre cei 251 pacienţi internaţi la ATI, 223 erau nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 83 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 20 mai puţin decât în ziua anterioară, şi niciunul în ATI, la fel ca în ziua anterioară.

65.297 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2, în România, au decedat, până acum.