Copiii români, cei mai săraci din Europa. Cum vrea statul român să rezolve problema

România ocupă prima poziție în Europa în ceea ce privește gradul semnificativ de sărăcie cu care se confruntă copiii și tinerii. 

Copii români, cei mai săraci din Europa - Foto Arhivă

Mai precis, în 2021, peste 40% din copiii și tineri români, cu vârste între 0 și 17 ani, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. 

„Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani”, se precizează în documentul „Strategia Națională pentru Susținerea Părinților”, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, conform G4Media.

„Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania (33,4%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”, se mai menționează în document. 

Conform sursei menționate, în anul 2021, gospodăriile care au fost cel mai puternic afectate de sărăcie au fost cele formate din doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți, înregistrând un procent de 56,4%, în creștere față de anul 2018, când procentul a fost de 53,4%. 

Familiile monoparntale sunt și ele în pericol, concret, trei din zece familii monoparentale (părinte singur cu cel puṭin un copil dependent). În 2021, au continuat să se confrunte cu sărăcia, înregistrând un procent al sărăciei de 28,8%, în scădere totuși față de 2018, când procentul a fost de 41,6%. 

Cum vrea Ministerul Educației să îi ajute pe părinți 

„Strategia Națională pentru susținerea părinților 2024-2030”, pusă în dezbatere publică de către Ministerul Educației, nu include date statistice ulterioare anului 2021 referitoare la sărăcie. 

Printre măsurile propuse de Ministerul Educației se numără acțiuni concrete  pentru susținerea părinților aflați în situație de sărăcie, nu doar prin acordarea de beneficii sociale, ci și prin garantarea locurilor de muncă și creșterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinții din zone marginalizate. 

În plus, se evidențiază importanța dezvoltării așezărilor pentru a deveni durabile, reziliente și deschise tuturor, ca parte a strategiei de susținere a părinților în situație de sărăcie.

Discrepanțe majore: copiii romi versus copiii români

Statisticile relevă diferențe semnificative între copiii romi și cei din majoritatea populației în ceea ce privește sărăcia monetară, participarea școlară și abandonul școlar. 

„Chiar dacă au fost implementate măsuri de susţinere în domeniul educaţiei (locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate) sau programe de alfabetizare de tip «A doua şansă» pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta corespunzătoare, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu ştiu să scrie sau au mari dificultăţi de scriere. În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78%, faţă de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământului liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi ( 22%), două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale”, evidențiază datele prezentate de Ministerul Educaţiei. 

De altfel, o analiză recentă a organizației Salvați Copiii România arată că unu din cinci copii români nu ajunge să termine studiile la timp.   

Analiza Salvați Copiii atrage atenția că aproape 23% dintre familiile cu copii se află în imposibilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu peşte, carne sau proteină vegetală echivalentă, conform datelor din 2022. Situația a devenit dramatică „în rândul familiilor cu trei sau mai mulţi copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) neputându-şi permite o hrană adecvată în 2022, faţă de 17,5% în 2019 şi 23,6% în 2021”, arată studiul.