Copiii înapoi la şcoală? Medicii indică trei factori care ar trebui să conteze în decizia părinţilor

Potrivit datelor furnizate de specialişti, sunt trei elemente-cheie de care ar trebui să ţinem cont, cu cât ne apropiem mai mult de data de 14 septembrie.

Noul normal în vremea coronavirusului a schimbat multe lucruri şi printre ele se numără ceea ce se întâmplă în aceste zile, pe finalul verii. Adică, o perioadă în care, în mod normal, ar fi trebuit să înceapă pregătirile pentru noul an şcolar. În schimb, pentru mulţi părinţi, aceste pregătiri au fost înlocuite de o dezbatere: oare pot să-mi trimit copilul înapoi la şcoală, ca să am motive să-l pregătesc?

Chiar dacă preşedintele Klaus Iohannis a anunţat printr-un discurs că noul an şcolar va începe la data de 14 septembrie şi că majoritatea copiilor se vor duce fizic la şcoală, până la urmă, decizia în această privinţă le revine părinţilor. Şi mulţi au dubii, în aceste zile, dacă merită să-şi asume riscul de a-i trimite pe cei mici la şcoală, de unde aceştia se pot întoarce acasă, infectaţi cu noul coronavirus.

Potrivit presei americane, aceste griji sunt perfect justificate! Peste ocean, acolo unde unele unităţi de învăţământ s-au redeschis deja, au şi apărut imediat primele cazuri de COVID-19 printre cadrele didactice şi studenţi.

Pornind de la această realitate, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA (CDC) a venit cu o serie de recomandări pentru părinţi. Concret, CDC a stabilit o serie de factori pe care aceştia ar trebui să le ia în calcul, în momentul în care vor să decidă dacă merită să-şi trimită copilul la şcoală în plină pandemie sau nu.

Din capul locului însă, CDC a avertizat că decizia nu poate fi luată cu uşurinţă: „Părinţii trebuie să pună în balanţă riscul existent al îmbolnăvirii cu COVID-19, care vine la pachet cu trimiterea copilului la şcoală, dar şi eventuala lovitură educaţională şi socio-emoţională pe care o va primi copilul, dacă va fi ţinut acasă, ca să fie ferit de coronavirus“.

Acest avertisment a fost întărit şi de doctorul Anthony Fauci, expertul numărul 1 al americanilor, în lupta cu pandemia: „Decizia normală ar trebui să fie trimiterea copilului la şcoală. Dar, într-adevăr, siguranţa copilului şi sănătatea lui vin înainte de orice altă decizie. Oricum, hotărârea trebuie să fie luată, în funcţie de situaţia din fiecare localitate. Nu toţi părinţii trebuie să recurgă la aceeaşi decizie“.

Un alt medic, Dara Kass, a avut un mesaj similar pentru părinţii care se află în impas: „În realitate, nimeni nu poate să-ţi zică ce să faci cu familia ta. Trebuie să iei o decizie, în funcţie de cine stă în casa voastră, care sunt factorii de risc pentru copilul tău, cât de răspândit e virusul în comunitatea voastră şi cât de accesibile vă sunt testele de COVID-19“.

O veste bună: Cei mici se îmbolnăvesc mai greu

Înainte de a le oferi părinţilor parametrii în funcţie de care aceştia trebuie să ia o decizie privind noul an şcolar, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) le-a dat o veste bună.

Potrivit acestei organizaţii, una extrem de prestigioasă în Statele Unite, cei mici se îmbolnăvesc mult mai greu de COVID-19, comparativ cu adulţii, şi, oricum, de cele mai multe ori, dezvoltă forme uşoare ale bolii. Având aceste lucruri în vedere, CDC a avertizat, totuşi, că cei mici n-au imunitate la noul coronavirus! Potrivit datelor actualizate la 21 iulie, 6,6% dintre cazurile apărute în Statele Unite erau în rândul copiiilor şi adolescenţilor sub 18 ani.

Primul factor-cheie: Procentul testărilor pozitive

Potrivit CDC, primul aspect de care părinţii ar trebui să ţină cont, înainte de a decide dacă merită să-şi trimită copilul la şcoală sau nu, e procentul testărilor pozitive în localitatea lor.

„Dacă acest procentaj e mai mare de 5 la sută în zona în care vă aflaţi, asta înseamnă că din fiecare 100 de persoane testate, cinci au COVID-19. E un procent prea mare, ca să spui că îţi poţi trimte copilul la şcoală în siguranţă. În acest caz, riscul îmbolnăvirii devine prea mare“, a explicat doctorul Dara Kass.

Al doilea aspect important: Cât de repede poţi face testul COVID-19?

Dara Kass a explicat apoi care e cel de-al doilea factor care ar trebui să cântărească în decizia părinţilor: disponibilitatea testelor COVID-19, în zona unde se află şcoala.

Acest aspect e important, fiindcă, în cazul în care copilul se întoarce acasă cu nişte simptome suspecte, precum tuse seacă sau febră, urmează două variante:

*Fie că el e izolat în casă, timp de 14 zile

*Fie că va fi testat şi, în funcţie de rezultatul primit, se poate întoarce la şcoală

Şi mai e o problemă! Dacă un copil prezintă simptome suspecte de COVID-19, şi colegii lui, dar şi cadrele didactice care au intrat în contact cu el ar trebui să ştie repede, dacă acel copil are COVID-19 sau nu. Ceea ce înseamnă că şi ei pot avea nevoie de teste. Aşadar, accesul rapid şi uşor la aceste teste e un factor important.

Iar în acest moment, România are o problemă din acest punct de vedere, după cum se vede în cazul celor care vor să-şi facă concediile în străinătate. Pur şi simplu, programarea pentru un test anti-COVID se face extrem de greu şi nu mai sunt locuri nici măcar la clinicile private, până în luna septembrie! Oricum, România are o problemă mare şi cu acurateţea acestor teste, după cum „Adevărul“ a explicat aici.

„Dacă îţi trimiţi copilul la şcoală, vrei să te asiguri înainte că, la nevoie, îl poţi testa repede. Pentru că nu vrei să ajungi în situaţia de a sta cu el izolat la domiciliu, o săptămână sau 10 zile, aşteptând un test“, a explicat doctorul Dara Kass.

„Dacă, în locul unde vă aflaţi, programarea pentru un test anti-COVID durează mai mult de 10 zile, atunci, probabil, nu e o idee foarte bună să-ţi trimiţi copilul la şcoală, fizic, în această toamnă“, a adăugat Kass.

Al treilea detaliu crucial: Cu cine staţi în casă?

În fine, ultimul amănunt care ar trebui să conteze, în decizia privind noului an şcolar, ţine de structura familiei care stă în aceeaşi locuinţă.

Pe scurt, trebuie luat în considerare dacă, în caz de îmbolnăvire, copilul poate pune sănătatea şi viaţa cuiva în pericol, transmiţându-i virusul. Vorbim de cineva care poate avea deja comorbidităţi, iar o eventuală îmbolnăvire cu COVID-19 i-ar complica situaţia. Acest aspect devine şi mai important, după apariţia unui studiu recent, în Coreea de Sud. Din datele obţinute de asiatici reiese că cei mici, cu vârste cuprinse între 9 şi 10 ani, răspândesc noul coronavirus la fel de puternic ca adulţii!

„În primul rând, dacă aveţi un copil cu probleme genetice, cardiovasculare, pulmonare, care poate că a avut şi un tranplant, probabil, cea mai bună soluţie ar fi <<Home Schooling>> (n.r. - învăţământ de acasă), până când pandemia e ţinută sub control“, a afirmat doctorul Dara Kass.

„Apoi, ştim că cei mici nu trăiesc singuri acasă. De multe ori, se află în compania părinţilor şi bunicilor, iar aceştia pot fi în categoria de risc maxim, în caz de îmbolnăvire cu COVID-19. Şi dacă cei mici nu vor dezvolta forme grave ale bolii, rămâne pericolul transmiterii virusului către membrii familiei. Ceea ce, din păcate, poate trimite bunica la spital“, a adăugat Kass.

Obişnuiţi-vă copiii cu masca

Doctorul Dara Kass a mai adus în discuţie un detaliu de care poate depinde prezenţa unui copil, în toamnă, pe băncile şcolii: abilitatea sa de a purta masca toată ziua.

Acest lucru devine de-a dreptul crucial, în condiţiile în care experţii în sănătate prezintă tot mai multe dovezi care arată că folosirea măştilor va limita răspândirea virusului.

„Ar fi bine ca părinţii să înceapă deja să-i obişnuiască pe cei mici cu purtarea măştilor. Pentru că, în caz contrar, dacă avem un copil care nu poartă mască sau o dă jos, periodic, el îşi riscă sănătatea şi îi pune în pericol şi pe cei din jurul său“, a concluzionat Dara Kass.