Consumatorii de droguri refuză să ia seringi puse la dispoziţie de instituţii: „La auto-administrare, calitatea scăzută determină leziuni!”
0În urmă cu două zile, 100 de protestatari, consumatori de droguri şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale au ieşit în stradă, nemulţumiţi de faptul că finanţarea europeană pentru programul de schimb de seringi a încetat. Autorităţile arată că li s-a pus la dispoziţie seringi pentru continuarea tratamentului, dar narcomanii le-au refuzat pe motiv că „la auto-administrare, calitatea scăzută determină leziuni”.
Spre exemplu, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) arată că narcomanii care doresc tratament pot solicita seringi chiar de la această instituţie, dar că organizaţiile care derulează programe de schimb de seringi au refuzat să le achiziţioneze.
„Ele nu sunt acceptate de consumatori deoarece, la auto-administrare, calitatea scăzută determină leziuni”, a declarat Valentin Simionov, directorul executiv al Romanian Harm Reduction Network (RHRN). În plus, acesta solicită asigurarea tratamentului substitutiv de calitate şi accesibil în mod real pentru consumatorii de droguri.
„Cererea de droguri este determinată de lipsa tratamentului şi a serviciilor, şi nu de oamenii care sunt dependenţi”, mai spune Simionov.
Referitor la comunicatul de presă al Ministerul Sănătăţii, care afirmă că a distribuit seringi din banii bugetaţi încă de la începutul anului, reprezentantul RHRN spune că nu are la cunoştinţă existenţa unui astfel de program.
„În cazul în care a existat, nu a respectat principiul transparenţei şi rugăm să fie făcute publice documentele de achiziţie şi de distribuţie”, a adăugat Valentin Simionov.
Prevalenţa bolilor infecţioase a crescut în rândul consumatorilor de droguri
Deşi seringile şi materialele sanitare achiziţionate de ANA necesită educarea consumatorilor de droguri în vederea protejării sănătăţii şi alegerii celui mai mic risc şi acoperă doar o mică parte din nevoia reală, acestea au reprezentat singura posibilitate de implicare directă a ANA, arată instituţia, în sprijinirea serviciilor de reducerea riscurilor.
Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2012 arată că prevalenţele pentru infecţiile cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile au înregistrat tendinţe crescătoare, fiind cauzate parţial de schimbările survenite în modelele de consum.
O altă explicaţie a schimbărilor de tendinţă înregistrate pentru cele trei tipuri de infecţii poate fi diminuarea substanţială a intervenţiilor de reducere a riscurilor de infectare, pe fondul lipsei fondurilor de finanţare, în special pentru proiectele derulate de organizaţiile neguvernamentale specializate. Până în anul 2010, majoritatea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile implementate în România au fost susţinute din fonduri internaţionale - Fondul Global de Combatere a HIV/ SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC).
Protest în Capitală faţă de încetarea programului de schimb de seringi
Aproximativ 100 de persoane au protestat luni în Piaţa Victoriei din Capitală faţă de desfiinţarea programului de schimb de seringi. De asemenea, ONG-urile implicate în program au depus trei petiţii, una la Ministerul Sănătăţii, una la Ministerul de Interne şi alta la Ministerul Muncii.
În aceeaşi zi, Ministerul Sănătăţii a precizat că a alocat din timp fondurile necesare pentru achiziţia seringilor destinate persoanelor care se droghează, pentru evitarea riscului de infectare cu HIV/SIDA şi alte boli, Institutul "Matei Balş" le-a distribuit, însă unele ONG-uri nemulţumite de acestea le-au returnat.
„În scopul îndeplinirii acestui segment din programul de prevenţie HIV/SIDA, unitate de implementare a fost desemnat Institutul de Boli Infecţioase «Prof Dr. Matei Balş», care a asigurat punerea la dispoziţie a ONG-urilor solicitante a seringilor necesare acestei activităţi. Unele ONG-uri sunt nemulţumite de seringile puse la dispoziţie atât de Institutul de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», cât şi de Agenţia Naţională Antidrog şi au returnat seringile primite”, arată luni Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Dacă în restul ţării au fost înregistrate numeroase urgenţe medicale, în Bucureşti situaţia a scăpat de sub control în momentul în care noile substanţe au început sa fie injectate: conform studiilor, rata de injectare a crescut de la 3 la 5-10 injectări pe zi. Lipsite de fonduri, programele de schimb de seringi au distribuit doar 900.000 de seringi în 2011 faţă de aproape 1,7 milioane seringi în 2009.
Conform raportului lansat cu ocazia Zilei Mondiale Antidrog costul tratamentului HIV pentru o persoană se ridică la aproximativ 500 euro pe lună în timp ce costul distribuirii de seringi de unică folosinţă este de 450 euro pe an.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
