Comunitatea Statelor Independente, o organizatie in pragul colapsului

Creata in decembrie 1991, pe ruinile defunctului imperiu sovietic, Comunitatea Statelor Independente (CSI), care reuneste 12 din cele 15 foste republici sovietice (cele trei state baltice - Estonia,

Creata in decembrie 1991, pe ruinile defunctului imperiu sovietic, Comunitatea Statelor Independente (CSI), care reuneste 12 din cele 15 foste republici sovietice (cele trei state baltice - Estonia, Letonia si Lituania nu au aderat), a pornit din start sub semnul improvizatiei. Marcata de o serie de conflicte intre statele membre, cel mai grav fiind cel dintre Azerbaidjan si Armenia din pricina enclavei Nagornai Karabah, colaborarea in cadrul Comunitatii a inceput "sa patineze". Pe parcurs, interesele diferite ale membrilor organizatiei s-au materializat in aparitia in interiorul sau in afara acesteia a unor structuri noi: Comunitatea Economica Euro-Asiatica, Uniunea Statelor Asiei Centrale, Spatiul Economic European, Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva sau Organizatia de Colaborare de la Shanghai. Au fost create, in acelasi timp, si organizatii din care Rusia nu face parte, asa cum a fost cazul GUUAM, reunind Georgia, Uzbekistan, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova (in mai 2005, Uzbekistanul s-a retras), perceputa ca alternativa la CSI. "Revolutiile portocalii" din Georgia si Ucraina, precum si mutatiile inregistrate in Kargazstan au schimbat si mai mult raporturile dintre statele CSI, transformand-o intr-o organizatie cu structuri amorfe, capabile sa produca mii de documente, pe care insa nimeni nu le respecta. Mai mult, se inregistreaza tensiuni in planul raporturilor economice, avand la baza motive de ordin politic, asa cum s-a intamplat in relatiile Moscovei cu Kievul si Chisinaul, au slabit relatiile culturale, contactele interumane etc. S-au perpetuat si se perpetueaza tensiunile in planul relatiilor militare, generate de prezenta unor baze sau contingente militare rusesti pe teritoriile unora dintre statele membre, ca, de exemplu, in Georgia si Republica Moldova. Initiativa lansata recent de presedintii georgian si ucrainean, Mihail Saakasvili si Viktor Iuscenko, de creare a unei "Comunitati a optiunii democratice" in spatiul Marii Baltice, Marii Negre si Marii Caspice, conceputa drept un instrument puternic pentru "eliberarea tarilor membre ale organizatiei de incalcarea drepturilor omului, de orice spirit de confruntare si de conflicte inghetate" a fost perceputa de analistii rusi drept o clasare la "rebut" a GUAM, dar si o incercare de a se exercita presiuni asupra Belorusiei, aflata in relatii speciale cu Moscova. Kremlinul este tot mai preocupat de incercarile Occidentului de a contrabalansa influenta Rusiei in spatiul postsovietic, indeosebi in zona Asiei Centrale si a Caucazului, considerata de importanta strategica pentru ea. In acest context se plaseaza si aderarea premierului ucrainean la initiativa omologilor acestuia din Polonia, Lituania si Letonia de a-si coordona actiunile fata de regimul Lukasenko, inclusiv de a sprijini finantarea de emisiuni in limba belorusa de catre posturi de radio independente. Potrivit declaratiei facute Agentiei RIA "Novosti" de o sursa de la Kremlin, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, Rusia nu este multumita de situatia in care ea subventioneaza practic economiile unor tari din CSI, livrandu-le surse energetice la preturi in pierdere pentru sine, in timp ce popoarele acestor tari flamanzesc. "Tocmai asemenea situatii, preciza sursa citata, creeaza teren pentru "revolutiile portocalii", dupa care pentru popor nu se schimba prea multe lucruri, in schimb, noii conducatori sau cel putin unii dintre acestia primesc - deschis sau camuflat - fonduri de la americani". Asa cum sublinia recent Valerii Loscinin, prim-adjunct al ministrului rus de Externe, Rusia incearca sa abordeze viitorul CSI "in mod pragmatic, fara iluzii". Ramane de vazut in ce masura, summitul CSI care se deschide azi la Kazan, capitala Tatarstanului, in cadrul manifestarilor consacrate implinirii unui mileniu de la infiintarea orasului, va marca o cotitura in reformarea si eficientizarea acestei organizatii.