Cauzele şi soluţiile pentru long COVID. Cercetătorii, în cursă împotriva Omicron
0
Multe persoane care au trecut prin infecţia cu coronavirusul acuză o afecţiune pe termen lung care a ajuns să fie cunoscută sub numele de long COVID. În această perioadă, în care varianta Omicron se răspândeşte global, cercetătorii se întrec în identificarea cauzei acestei afecţiuni şi în găsirea unor tratamente înainte de o potenţială explozie a cazurilor de COVID de lungă durată, scrie AP.
Este prea devreme pentru a şti dacă persoanele infectate cu varianta Omicron vor dezvolta şi forma lungă a bolii, diagnosticate de obicei la multe săptămâni după infecţia iniţială. Însă unii experţi cred că un val de COVID lung este o variantă probabilă şi spun că medicii trebuie să fie pregătiţi pentru el.
Long COVID poate afecta pe oricine
Deşi nu există o listă fixă de simptome care să definească această afecţiune, cele mai frecvente includ oboseala, probleme de memorie şi de gândire, pierderea gustului şi a mirosului, dificultăţi de respiraţie, insomnie, anxietate şi depresie.
Unele dintre aceste simptome pot să apară pentru prima dată în timpul unei infecţii iniţiale, dar să persiste sau să reapară o lună sau mai mult mai târziu. Dar pot apărea şi altele noi, care durează săptămâni, luni sau peste un an.
Pentru că atât de multe dintre simptome apar odată cu alte boli, unii oameni de ştiinţă se întreabă dacă coronavirusul este întotdeauna declanşatorul. Long COVID afectează adulţii de toate vârstele şi chiar şi copiii. Cercetările arată că este mai răspândită în rândul celor care au fost spitalizaţi, dar loveşte şi o parte semnificativă din cei care nu au ajuns la spital
De ce apare long COVID?
Momentan, cercetătorii au doar câteva teorii pe care le studiază, potrivit AP. Una dintre ele este că infecţia persistă după boala iniţială, declanşând o inflamaţie care duce la forma lungă de COVID.
O alta este că virusurile latente în organism, cum ar fi virusul Epstein-Barr care provoacă mononucleoza, sunt reactivate. Un studiu recent publicat în revista Cell a indicat Epstein-Barr în sânge ca fiind unul dintre cei patru factori de risc posibili, printre ceilalţi numărându-se diabetul de tip 2 preexistent şi anumiţi anticorpi din sânge. Însă aceste constatări încă necesită confirmare cu mai multe cercetări.
O a treia teorie este că, după forma acută a COVID-19, se dezvoltă răspunsuri autoimune. Într-un răspuns imunitar normal, infecţiile virale activează anticorpii care luptă împotriva proteinelor virusului invadator. Dar, uneori, în perioada următoare, anticorpii rămân activi şi atacă din greşeală celulele normale. Se crede că acest fenomen joacă un rol în bolile autoimune, cum ar fi lupusul şi scleroza multiplă.
Tratamente posibile
Nu există tratamente aprobate în mod special pentru long COVID, deşi pe unii pacienţi îi ajută analgezicele, medicamente utilizate pentru alte afecţiuni şi terapia fizică. În acelaşi timp,unii cercetători caută mai multe variante de tratament.
Imunobiologul Akiko Iwasaki studiază posibilitatea ca vaccinarea anti-COVID-19 să reducă simptomele long COVID. Echipa ei de la Universitatea Yale lucrează la un studiu care implică vaccinarea unor pacienţi care au trecut prin infecţie nevaccinaţi, ca posibil tratament pentru long COVID.
Însă până ca studiile efectuate în prezent să arate rezultate concludente, viitorul pare unul tulbure pentru pacienţii care se confruntă cu afecţiunea pe termen lung. Unii cercetători sunt îngrijoraţi de faptul că, la anumiţi pacienţi, long COVID ar putea deveni o formă de sindrom de oboseală cronică, o afecţiune de lungă durată, prea puţin înţeleasă, care nu are leac sau tratament aprobat. Un lucru este sigur, spun unii experţi: Long COVID va avea un efect uriaş asupra indivizilor, sistemelor de sănătate şi economiilor din întreaga lume, care ar putea costa miliarde de dolari.
Se încarcă comentariile...
