Când şi cum ieşim din carantină: cele două scenarii ale autorităţilor
0
Românii par să fi înţeles importanţa respectării regulilor de distanţare socială pe parcursul acestor Sărbători Pascale. Însă adevărata confirmare va veni în următoarele şapte zile, arată medicii specialişti
Românii au avut parte de Sărbători Pascale total atipice anul acesta. Oamenii au fost siliţi să respecte măsurile impuse de autorităţi şi să rămână în case, pentru a nu alimenta epidemia de COVID-19. În noaptea de Înviere, în Bucureşti, urările creştineşti au fost strigate de unii din balcoane fiind însoţite de petarde, în timp ce alţii au simţit nevoia să aprindă beculeţele de Crăciun pentru a marca cumva această sărbătoare a Luminii. Duminică, 19 aprilie, în prima zi de Paşte, în ciuda vremii deosebit de frumoase, puţini au fost cei care au ieşit din case pentru a face mişcare.
Cele două scenarii ale autorităţilor
„Ţin să menţionez că, în funcţie de respectarea acestor reguli, vom avea şi viitorul acestei pandemii. Un viitor care poate însemna un vârf lent, cum spuneam, pe care o să îl vedem la 7 – 10 zile după Sărbătorile Pascale, sau poate fi un vârf ascuţit, care se poate prelungi, cu o creştere a numărului de cazuri spre 15.000 şi chiar mai mult. În aceste condiţii, fiecare localitate va fi evaluată şi se vor lua măsurile necesare”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
De altfel, două sunt scenariile pe care atât autorităţile, cât şi medicii specialişti le iau în calcul în această perioadă. Primul este mai puţin optimist şi se referă la nerespectarea obligaţiei de a sta acasă, lucru care va duce în această săptămână la o creştere peste estimări a numărului de îmbolnăviri şi, implicit, de decese, a spus şi dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog, preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie.
„Ce se poate întâmpla după cinci-şapte zile de la acest moment în care, din păcate, unii nu ţin cont de recomandări se va răsfrânge nu numai în numărul de cazuri, ci şi în cel al deceselor. Sper ca oamenii să fie conştienţi şi acest scenariu să nu fie valabil. Pentru că, altfel, există riscul de presiune mai mare asupra unităţilor medicale. Totul depinde de fiecare în parte“, a adăugat specialistul.
Ridicarea restricţiilor, gândită din timp şi aplicată unitar
În varianta scenariului optimist, scăderea numărului de cazuri va apărea, dar nu mai devreme de o lună, pentru că încă nu am atins primul vârf al epidemiei de COVID-19. „Încă nu am urcat acea pantă, mai avem vreo două săptămâni. Sperăm să avem o creştere progresivă, nu exponenţială”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Revenirea la normalitate nu se va produce dintr-odată, ci va fi nevoie de o perioadă de tranziţie. „Trebuie gândită din timp o strategie coerentă de ridicare a restricţiilor şi de reluare a activităţii. Chiar dacă vârful epidemiei de coronavirus nu a fost atins în România, autorităţile estimând că se va întâmpla în următoarea săptămână, când numărul total al cazurilor de îmbolnăvire ar putea atinge 14.000, autorităţile ar trebui să gândească din timp o strategie pentru ridicarea restricţiilor şi pentru reluarea activităţii”, a explicat prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
El adaugă că un asemenea plan trebuie discutat, evaluat şi cunoscut de toată lumea pentru că una dintre problemele cu care încă ne confruntăm este lipsa de uniformitate a deciziilor de la nivel central sau local.
Ţări europene cu planuri de relaxare
În contextul scăderii numărului de contagieri şi pe baza unor măsuri clare, precum intensificarea testării şi localizarea rapidă a contactelor persoanelor infectate şi izolarea rapidă a noilor focare de contagiere, multe ţări europene îşi pun problema relaxării restricţiilor. Riscul unor relaxări prea mari ale măsurilor antiepidemice sau venite prea devreme este însă foarte real, spun experţii, care atrag atenţia că se poate potenţa un al doilea val de infecţii, cu grad mai mare de mortalitate.
În Europa, ţările care au anunţat planuri de relaxare sunt Cehia, Danemarca, Austria, Germania, Islanda, Italia, Norvegia şi Elveţia.
Germania, ţară în care există până acum 4.000 de decese şi 140.000 de cazuri înregistrate, a redeschis luni mai multe magazine alimentare şi librării, urmând ca şcolile să fie redeschise pe 4 mai. În Bavaria, landul cel mai afectat, şcoala va începe însă o săptămână mai târziu. Ministerele regionale ale Educaţiei trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că elevii respectă o distanţă rezonabilă unul de altul, precum şi pentru reducerea numărului de elevi dintr-o clasă. În România, până ieri, 20 aprilie, erau confirmate 8.936 de cazuri de persoane bolnave de COVID-19, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 190 de cazuri noi. La Terapie Intensivă erau internaţi 261 de pacienţi.
Carantina acasă: cine va intra şi cum se desfăşoară
După ce iniţial au stabilit trei categorii de persoane suspecte sau infectate cu COVID-19 care se pot carantina acasă, autorităţile s-au răzgândit, la doar o zi distanţă.
Iniţial, în Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 622/2020, publicat în 15 aprilie în Monitorul Oficial, prin care se modifica un alt Ordin anterior – nr. 414/2020, trei erau categoriile vizate de carantina la domiciliu. Era vorba despre persoane asimptomatice venite din ţări cu transmitere comunitară extinsă de COVID-19, zona roşie; despre persoanele asimptomatice confirmate cu coronavirus, şi de membri de familie asimptomatici confirmaţi cu coronavirus care urmau să intre în carantină la acelaşi domiciliu. O zi mai târziu însă, pe 16 aprilie, Grupul de Comunicare Strategică a venit cu noi modificări.
Astfel, potrivit ultimelor modificări, în carantină acasă pot fi plasate doar persoane sosite din zona roşie, dacă sunt asimptomatice şi dacă s-au depăşit capacităţile de cazare. Carantinarea acasă se face pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere că există condiţii de separare completă de restul membrilor familiei. Autorităţile au explicat această suceală prin faptul că, în acest moment, există suficiente locuri de carantină, şi că, de fapt, au urmărit să pregătească doar cadrul legislativ pentru o eventuală depăşire a acestei capacităţi.
Separare completă de restul familiei
Aşadar, dacă nu poate fi instituţionalizată – adică instituită în spaţii special amenajate, carantina se poate stabili la domiciliu.
Persoanele care intră în carantină la domiciliu şi care trebuie să îndeplinească criteriile enumerate mai sus trebuie să stea izolate timp de 14 zile şi să anunţe medicul de familie – prin mijloace de comunicare la distanţă – despre data la care a fost instituită carantina pentru a permite monitorizarea stării de sănătate şi controlul. Specialiştii direcţiilor de sănătate publică – DSP – sunt cei care dispun carantina sau izolarea la domiciliu, în urma unei anchete epidemiologice, potrivit actelor normative. DSP-urile au obligaţia ca, la ieşirea din carantină, să elibereze persoanelor ce s-au aflat în această situaţie un aviz epidemiologic.
Potrivit surselor citate, spaţiile de carantină instituţionalizată sunt decise de administraţia locală care încheie contracte de închiriere a acestora, se ocupă de eliminarea deşeurilor prin contracte cu firme specializate, stabilesc repartizarea pe camere a persoanelor şi se ocupă de asigurarea hranei acestora.
Recomandări de îngrijire a bolnavilor cu COVID-19
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au elaborat şi un set de recomandări cu păstrarea strictă a regulilor de igienă şi dezinfecţie, pentru situaţiile în care este nevoie ca persoanele suspecte sau infectate cu COVID-19 să fie îngrijite acasă.
Astfel, persoana suspectă sau infectată ar trebui să stea departe de ceilalţi membri ai familiei, dacă este posibil, într-o cameră separată bine ventilată şi nu ar trebui sub nicio formă să primească vizite.
Cei care îl ajută trebuie să fie sănătoşi şi să nu aibă boli care să-i pună în pericol dacă sunt infectaţi. Membrii familiei trebuie să stea în camere separate, iar dacă acest lucru nu este posibil, să păstreze o distanţă de cel puţin un metru faţă de persoana infectată şi să doarmă într-un alt pat.
Cei care asistă pacientul trebuie să poarte o mască chirurgicală poziţionată cu grijă pe faţă atunci când se află în aceeaşi cameră. Mâinile trebuie spălate bine cu apă şi săpun sau cu o soluţie hidroalcoolică, după fiecare contact cu cel infectat sau cu mediul în care acesta se află, înainte şi după prepararea alimentelor, înainte de a mânca, după folosirea băii şi ori de câte ori mâinile par murdare.
Mâinile trebuie uscate folosind prosoape de hârtie de unică folosinţă. Dacă acest lucru nu este posibil, utilizaţi prosoape rezervate - pentru fiecare în parte - şi înlocuiţi-le atunci când sunt ude. Alăptarea este permisă, cu condiţia ca mama să poarte o mască şi să adopte toate regulile de igienă a mâinilor deja descrise. Utilizaţi recipiente cu deschidere cu pedală dotate cu sac dublu, poziţionate în interiorul camerei persoanei infectate - pentru mănuşi de unică folosinţă, batiste, măşti şi alte deşeuri.
În cazul izolării la domiciliu, colectarea selectivă a deşeurilor trebuie suspendată pentru a evita acumularea de materiale potenţial periculoase care trebuie depuse în pubelele sau containerele cu deşeuri nereciclabile.
Îmbrăcămintea, lenjeria intimă şi de pat, prosoapele contaminate vor fi puse întotdeauna într-o pungă specială separată şi neapărat purtând mănuşi. Nu agitaţi rufele murdare şi evitaţi contactul direct cu pielea şi cu îmbrăcămintea.
Curăţaţi şi dezinfectaţi suprafeţele şi mobilierul din dormitorul persoanei infectate, toaletele şi suprafeţele din baie cu un dezinfectant obişnuit sau cu produse pe bază de clor - înălbitor - la o concentraţie de 0,5% clor activ sau alcool de 70%, purtând mănuşi şi haine de protecţie - de exemplu, şorţ de plastic. Spălaţi hainele, cearşafurile, prosoapele persoanei infectate în maşina de spălat sau cu mâna, la 60-90°C folosind un detergent obişnuit şi uscaţi-le bine.
Dacă vreun membru al familiei are primele simptome ale unei infecţii respiratorii acute - febră, tuse, dureri în gât şi dificultăţi de respiraţie, contactaţi medicul de familie sau apelaţi 112. La numărul verde 0800 800 358 vi se vor oferi informaţii despre noul coronavirus.
Evitaţi transportul public pentru a ajunge la orice unitate sau structură sanitară, sunaţi o ambulanţă sau transportaţi pacientul cu o maşină privată şi, dacă este posibil, ţineţi geamurile vehiculului deschise.
Bolnavul trebuie să poarte o mască chirurgicală pentru a merge la unităţile sau structurile sanitare şi trebuie să păstreze o distanţă de cel puţin un metru faţă de alte persoane.
Orice suprafaţă contaminată cu secreţii respiratorii sau fluide corporale, în timpul transportului persoanei infectate, trebuie curăţată şi dezinfectată utilizând un dezinfectant obişnuit pe bază de clor (înălbitor) cu o concentraţie de 0,5%, clor activ sau alcool de 70%.
Dezinfecţie pe suprafeţele atinse des
Centrele pentru Prevenire şi Controlul Bolilor - CDC - din SUA recomandă cu insistenţă curăţarea şi dezinfectarea suprafeţelor pe care le atingeţi cel mai des în interiorul locuinţei, respectiv mese, clanţe, mânere - de uşi, de dulapuri - fierbătoare de cafea, prize, întrerupătoare de lumină, robinete. Pentru dezinfecţie poate fi eficient şi înălbitorul casnic, clorul, atunci când este diluat corespunzător, adică preparând o soluţie din cinci linguri de înălbitor la 3,5 litri de apă.
Nelu Tătaru a aprobat creşterea numărului de teste de coronavirus
Ministerul Sănătăţii a aprobat creşterea numărului de teste de coronavirus pentru anumite categorii de persoane, ca urmare a trecerii într-o nouă fază a epidemiei. Având în vedere că, în prezent, România a trecut într-o altă fază epidemiologică, specialiştii epidemiologi, cei de boli infecţioase, terapie intensivă şi medicină de urgenţă din cadrul Comisiei MS au stabilit includerea în priorităţile de testare pentru COVID-19 a unor categorii de pacienţi cu risc mare de forme severe şi deces.
Astfel, s-a aprobat testarea, suplimentar, pentru:
- Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare;
- Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital - 2 teste la 24 de ore interval;
- Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie - de două ori pe lună;
- Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;
- Hemodializaţi simptomatici;
- Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat;
- Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
- Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni - de două ori pe lună.
De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică anunţă că s-a hotărât că unităţile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7-a zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.
Mai sperie Ordonanţele Militare după ce amenzile date de poliţie au fost contestate la CCR?
După ce Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională articolele din Ordonanţele Militare privind amenzile contravenţionale date de Poliţie pe perioada stării de urgenţă, experţii în drept susţin că efectul imediat al acestor acţiuni va fi o creştere a nerespectării restricţiilor impuse de autorităţi pe motiv că pot scăpa fără să plătească amenzile.
„Pe moment, efectul este unul de descurajare a respectării restricţiilor impuse acum de către autorităţi. Avocatul Poporului deja anunţase de acum o săptămână, «contestaţi amenzile pentru că uite, par neconstituţionale textele de lege». Evident că ne putem trezi în situaţia în care cineva să-şi spună că «hai să ne deschidem cafenelele, ne dă 70.000 amendă că oricum le contestăm la instanţă şi le-au contestat şi la CCR şi nu vom avea niciun fel de repercusiune». Acest aspect, aparent pozitiv pe care-l emană Avocatul Poporului în legătură cu amendarea oamenilor în mod clar o să ducă la o relaxare de fapt a fricii pe care o poate institui o asemenea amendă. E un semnal negativ cum că regulile şi restricţiile impuse acum nu sunt ceva serios. Altfel, în cazul ipotetic în care sesizarea Avocatului Poporului va fi admisă, pentru că cei care au apucat să conteste în instanţă amenzile primite şi vor prinde pe rolul instanţelor de judecată hotărârea dată de CCR vor avea câştig de cauză direct prin efectul acestei decizii”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean susţine că instanţa constituţională nu se va pronunţa până la finalul stării de urgenţă, aşa că un efect imediat asupra plăţii acestora nu va exista. „Sunt convins că CCR se va pronunţa mult după ce va trece perioada de stare de urgenţă. Şi Curtea, ca şi celelalte instanţe nu au termene de judecată în această perioadă. Singurul efect imediat va fi acela că poate oamenii vor deveni mult mai nervoşi în raport cu autorităţile, şi vor refuza să plătească aceste amenzi arătând spre ce spune Avocatul Poporului”, a declarat acesta.
Renate Weber îl reclamă la CCR pe Iohannis pentru exces de putere
Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat joi Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. Un alt punct criticat de instituţia Avocatului Poporului o reprezintă şi amenzile contravenţionale instituite prin ordonanţele militare. „Din analiza întregului act normativ, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lege (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.
Se încarcă comentariile...
