Când muierea nu e om

O țară în care violența e prezentă zilnic în prim-plan și se manifestă de pe băncile școlii și până-n Parlament, o țară în care cele mai vizualizate videoclipuri au mesaje ostentativ agresive, pe axa banii-dușmanii, o țară în care refrenul obscen cu „țiganca rupe banca” etc. a devenit un soi de imn neoficial al puștimii, o țară în care șmechereala și legea pumnului sunt glorificate sub diverse forme și, în orice caz, sunt răsplătite cu notorietate copioasă, o asemenea țară nu se poate minuna că niște venetici apologeți ai masculinității de cavernă au atâta priză la publicul tânăr. Închinătorii la acești idoli ai machismului găsesc că învățăturile lor nu sunt decât lecții de bărbăție adevărată, chit că ea se afirmă prin altoirea partenerei, umilirea ei și, eventual, prin scoaterea la produs. Niște simple glume!, le iau apărarea admiratorii, de parcă a trata o femeie ca pe un sub-om într-un registru al terorii, manipulării și degradării ar putea avea vreun haz.

FOTO Shutterstock

Unii psihologi, sociologi și specialiști în educație pun această fascinație juvenilă pentru combinația „mușchi, avere și putere” pe seama lipsei modelelor autentice, ca și când un tânăr oarecare nu l-ar putea admira pe, să zicem, David Popovici. Doar că modelul Popovici presupune muncă multă, modestie și bun-simț, plus ani de eforturi răsplătite cu premii și celebritate în doze prea mici pentru cât ar merita. Pe când noile generații sunt tot mai puțin dispuse la sacrificii, lăsându-se momite cu visul îmbogățirii rapide prin tupeu și tehnici predate contra cost la „universitatea escrocilor”.

Slaba consolare, dacă putem spune așa, este că nu numai în spațiul românesc, încă păstrător al distincției semantice bărbat=om și femeie=muiere, vedem derapaje. Și numai unii concetățeni ai noștri își manifestă debusolarea valorică prin atitudini retrograde, misogine și agresive. Un raport dat publicității săptămâna trecută la Paris, cu ocazia Zilei împotriva sexismului, a demonstrat că și în Franța, situația este îngrijorătoare. Înaltul Consiliu pentru Egalitate (HCE) a semnalat, în documentul prezentat inclusiv președintelui Macron, că generațiile tinere sunt cele mai afectate de stereotipuri și că au parțial tendința de desconsiderare a femeilor. Astfel, doar unei treimi dintre tinerii de 15-24 de ani și 25-34 de ani i se pare în neregulă faptul că „o femeie gătește în fiecare zi pentru întreaga familie”, comparativ cu 40% dintre cei peste 65 de ani. Mai grav, un sfert dintre respondenții sub 35 de ani ai unui sondaj reprezentativ cred că uneori este necesar să fii violent pentru a fi respectat, față de numai 11% la celelalte categorii de vârstă. De asemenea, unul din cinci tineri consideră că „a se făli cu isprăvile lor sexuale față de prietenii de sex masculin” le permite să fie respectați ca bărbați, comparativ cu 8% la cei maturi și seniori. În ceea ce privește violența domestică propriu-zisă, doar 78% dintre tinerii de 15-34 de ani văd o problemă atunci când „un bărbat își pălmuiește soția”, în timp ce 97% dintre cei de peste 65 de ani sunt revoltați. Iar dacă 16% dintre bărbați, în general, consideră că o femeie agresată sexual ar putea fi parțial responsabilă pentru situația ei, potrivit sondajului, această rată crește la 20% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.

Desigur, dacă facem o comparație cu viziunea desprinsă din Barometrul violenței, dat publicității de Centrul FILIA la finele anului trecut, francezii stau mai bine ca românii. La noi, numai 75% văd inacceptabilă amenințarea partenerei, 45% dintre bărbați și 38% dintre femei susțin că femeile ar trebui să-și asculte partenerul/să i se supună, iar între 23 și 25% admit controlul economic, social și psihologic al femeilor. „Practic, în 2022, 1 din 4 persoane (26%) consideră acceptabil ca bărbatul să nu-și lase partenera să își folosească banii cum dorește (…), un respondent din patru acceptă fără probleme ideea că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener (…) și 23% dintre români consideră acceptabil ca unei femei să i se interzică să aibă un grup de prietene/prieteni”, se arată în raport. Cât despre relațiile sexuale neconsimțite, prejudecățile persistă: o femeie îmbrăcată provocator „cere” sau „merită” să fie violată. Astfel, doar 69% dintre respondenți consideră violul în acest caz foarte grav, iar 11% nu văd în asta o problemă.

„În rândul bărbaților sub 35 de ani, există o ancorare mai mare a clișeelor «masculiniste» și o afirmare mai mare a unei «masculinități hegemonice»”, avertizează Înaltul Consiliu pentru Egalitate din Franța. Pe fondul emancipării femeilor și al disoluției rolurilor tradiționale și în contextul absenței reperelor morale și, probabil, al unei stime de sine scăzute, destui tineri bărbați se simt depreciați, își văd amenințat rolul dominant ancestral, așa că reacționează cu brutalitate și se atașează mișcărilor viriliste. „Tinerii băieți sunt complet influențați de ceea ce urmăresc, iar cele mai vizionate secvențe pe YouTube în Franța sunt secvențe de machism ordinar”, a declarat Sylvie Pierre-Brossolette, președinta Înaltului Consiliu pentru Egalitate. De aceea, HCE propune zece măsuri pentru contracararea fenomenului, de la educația de la vârste fragede în spiritul respectului față de semeni (și, ideal, al cavalerismului odinioară apreciat) până la reglementarea conținutului în sectorul digital, pentru combaterea stereotipurilor, a reprezentărilor degradante și a scenelor de violență acum banalizate pe internet”. Până la aplicarea acestor propuneri, să ne imaginăm cum ar fi arătat spațiul virtual fără propovăduitorii bărbăției de tip primitiv.