Belgia, ţara burghezilor liniştiţi

O destinaţie mai puţin preferată de români, dar cu incredibile comori ce merită descoperite Vara, funcţionarii din veritabilul Turn Babel postmodern, numit Bruxelles, părăsesc oraşul

O destinaţie mai puţin preferată de români, dar cu incredibile comori ce merită descoperite

Vara, funcţionarii din veritabilul Turn Babel postmodern, numit Bruxelles, părăsesc oraşul lăsându-l pradă invaziei turiştilor. Chiar dacă este pusă în umbra de oraşe precum Amsterdam sau Paris, aflate la distanţe rezonabile, capitala Europei poate fi un bun loc în care să vă stabiliţi "cartierul general" pentru o vacanţă belgiană.

Belgia înseamnă combinaţie între parfumul discret al Franţei, spiritul tolerant al Olandei şi un pic din aerul auster al bătrânei Anglii. O ţară a bunilor burghezi care-şi trăiesc viaţa în linişte şi îndestulare. O ţară înverzită, aproape plată - cu excepţia unei regiuni restrânse din sud - şi brăzdată de sute de canale navigabile. O ţară cu o infrastructură perfectă şi cu oraşe elegante.

Bruxelles este înconjurat de o reţea impresionantă de autostrăzi (în Belgia, accesul pe autostradă este gratuit). Transportul public urban este rapid şi relativ ieftin. Gara Centrală, aflată în centrul oraşului, asigură legături excepţionale. Mai puţin de două ore cu TGV-ul până la Paris. O oră şi jumătate până la Amsterdam. Cam tot atât până în micul şi trufaşul Luxemburg. O oră până la Bruges sau până pe plajele Mării Nordului. O jumătate de oră până la Anvers sau până la Liege.

Când spui Belgia, spui…

Când vorbeşti despre Belgia, te gândeşti la: bere, ciocolată, dantelă şi cartofi prăjiţi. Ordinea depinde de gusturile fiecăruia. Un lucru este clar: pe străduţele pietonale din Bruxelles, Bruges sau Anvers, atunci când nu miroase a ciocolată proaspăt turnată în diferite forme, miroase a cartofi prăjiţi. Sau invers. Şi acum, berea. Timp de un an, poţi bea în fiecare zi o altă marcă de bere - şi încă îţi mai rămân vreo sută şi ceva de mărci "restante" pentru anul viitor. Fiecare abaţie are berea ei, fiecare braserie oferă berea casei, fiecare comună bea cu mândrie din butoaiele cu bere produse pe plan local. Bere blondă, arămie, brună. Uşoară sau de tăria vinului. Bere filtrată, nefiltrată, bere cu arome de fructe. Iar pentru cei care caută încă şi mai multă diversitate, în magazine există instalaţii complete pentru fabricarea licorii la domiciliu, după reţetă proprie.

O ţară, două naţiuni

Un alt caracter aparte al Belgiei este dat de bilingvism - sudul valon (de limbă franceză) şi nordul flamand. Doar în zona capitalei Bruxelles inscripţiile şi anunţurile oficiale sunt bilingve. Altfel, fiecare regiune îşi păstrează limba şi caracterul propriu. Dacă sunteţi vorbitor de franceză, folosiţi-o fără reţineri şi în zona flamandă. Locuitorii de acolo înţeleg franceza, chiar dacă nu o folosesc în mod curent. Engleza merge oriunde. Doar suntem în ţara care găzduieşte capitala Europei.

NU RATAŢI !

Odată stabilită "baza" la Bruxelles, puteţi face mai multe excursii de o zi, profitând de distanţele mici din Belgia şi de binefacerile unei infrastructuri foarte dezvoltate. Dacă veniţi cu maşina, profitaţi la maxim de reţeaua densă de autostrăzi gratuite. Altfel, luaţi trenul. Nu e scump, legăturile sunt rapide, cursele sunt frecvente, totul - extrem de civilizat.

Bruges. Nu se ratează, sub nicio formă. Dacă Veneţia ar fi fost construită din caramidă, ar fi arătat precum Bruges, cotat drept atracţia turistică numărul unu a Belgiei. Oraşul este practic neschimbat din secolul al XVI-lea. O excursie de o zi este suficientă pentru un tur al principalelor monumente şi pentru o plimbare cu barca pe canale.

Ghent. Puteţi să vizitaţi acest oraş făcând o escală în drumul spre Bruges, dacă nu doriţi să-i acordaţi un loc privilegiat, aşa cum de altfel merită. Ghent are neşansa de a se situa prea aproape de Bruges, fiind astfel pus în umbră. Dar tocmai caracterul său mai puţin turistic îi dă farmec şi îl face o destinaţie pentru cunoscători. Ghent are de toate: impresionanta arhitectură flamandă, canalele romantice, străduţe medievale, catedrală, muzee. Plus dramul de linişte asigurat de prezenţa mai discretă a turiştilor, în comparaţie cu Bruges. De altfel, cunoscătorii spun că Ghent ar fi "adevărata perlă a Flandrei".

Anvers. Acest oraş bogat şi cosmopolit este cel de-al doilea port al Europei după Rotterdam şi centrul comerţului mondial cu diamante. Un loc bun pentru cumpărături, mai ales în perioada soldurilor din iulie-august. Principala stradă comercială începe chiar din faţa gării - ea însăşi monument istoric - şi se întinde până în piaţa catedralei. Vizitaţi catedrala, cu tablourile uriaşe ale lui Rubens, Bursa, casa lui Rubens, castelul Steen.

Litoralul. Vremea vă surâde? Nu ezitaţi şi duceţi-vă la plajă, la Ostende sau Knock-Heim. Totuşi, nu vă gândiţi la Ibiza ori la Copacabana. Plajele belgiene sunt pur şi simplu corecte. Întinse (de fapt, cu geometrie variabilă, dată de mareele puternice), cu un nisip destul de fin, curate şi mărginite cel mai adesea de blocuri cu mai multe etaje. În zilele bune, apa din Marea Nordului are o temperatură de 20 de grade sau chiar mai mult. Vântul poate fi un impediment pentru o zi perfectă de plajă, chiar şi atunci când pe cer nu este niciun nor. Cu toate acestea, plajele sunt pline în zilele călduroase - 24-25 de grade în aer înseamnă o asemenea zi, potrivit standardelor locale.

Bruxelles. Nu e nici Bruges, nici Ghent. Nici măcar Anvers. Dar are ceva care te face ca, odată ajuns aici, să-ţi doreşti să revii. De vină or fi ciocolateriile, multe din ele afaceri de familie de peste un secol, regaluri pentru gust, miros şi văz. Sau berăriile ca-n filmele cu Hercule Poirot, celebrul detectiv belgian din cărţile Aghatei Cristie (încercaţi "La Mort subite" sau "Roi d'Espagne"). Sau restaurantele excelente, în care vedete sunt crustaceele din Marea Nordului servite cu cidru şi nelipsitul bol cu cartofi prăjiţi. Sau, poate, ameţitoarea piaţă centrală (Grand Place/Groote Markt), unde par să-şi fi dat întâlnire toate naţiile şi toate rasele Pământului.

Atenţie!

- Restaurantele din zonele turistice au preţuri ridicate. Încercaţi restaurantele din zonele învecinate, la fel de bune - ba, unele, chiar mai bune! - şi la preţuri ceva mai moderate.

- Bruxelles este un oraş care atrage mulţi imigranţi, de pe toate continentele. În general, este considerat sigur, dar e recomandabil să vă luaţi minime măsuri de siguranţă şi să vă supravegheaţi bagajele, în zonele aglomenate sau în mijloacele de transport.

- Vremea vă poate juca feste. În mijlocul verii, o zi cu temperatura maximă de 16-17 grade nu este considerată ceva neobişnuit. Chiar şi în dimineţile în care soarele surâde pe un cer perfect senin, este bine să vă luaţi umbrela atunci când plecaţi la drum. Situaţia se poate schimba în orice moment.

Bugetul

- Belgia este o ţară cu un nivel de viaţă foarte ridicat şi, în consecinţă, destul de scumpă. Calculaţi-vă bine cheltuielile, în caz că dispuneţi de un buget de vacanţă limitat.

- Într-o pensiune mai mult decât decentă, o cameră dublă, cu baie privată şi mic dejun inclus poate costa între 50 şi 70 de euro pe zi. Preţurile hotelurilor sunt, în general, cu trei cifre.

- Un meniu complet la un restaurant fără mari pretenţii: între 15 şi 25 de euro, fără băuturi. Un bol de scoici cu cartofi prăjiţi: circa 12 euro. O variantă mai accesibilă în Bruxelles: locantele greceşti situate nu departe de Grand Place. Un platou generos costă între 7 şi 10 euro. Berea: între 2 şi 4 euro. Atenţie: "doza" normală este de 0,25l, iar cea mare, de 0,33l. O bere de 0,5l intră în categoria "extra large" şi preţul urcă în mod corespunzător.

- Un bilet dus-întors Bruxelles-Anvers costă 10 euro, iar Bruxelles-Bruges, 13 euro. Preţul benzinei: 1,3 euro/litru. Autostrăzile sunt gratuite.