Analiză 2010: studenţii buni sunt din ce în ce mai slabi
0Barometrul calităţii învăţământului superior românesc arată că procentul studenţilor consideraţi buni de către profesorii lor a scăzut în 2010 faţă de 2009 de la 42% la doar 19%. Studentul român investeşte în educaţia sa cel mult 28 de ore săptămânal – 19 ore în sălile de curs şi alte nouă individual. Principala lui sursă de informare este internetul.
Avem din ce în ce mai puţini studenţi şi din ce în ce mai slab pregătiţi, indică Barometrul pe 2010 al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Cel puţin aceasta e părerea cadrelor didactice universitare care arată cu degetul către învăţământul preuniversitar. Astfel, în 2009, 42% din tinerii care urmau o facultate erau consideraţi buni de către profesorii lor, pentru ca doar un an mai târziu procentul lor să scadă la 19%.
Vezi aici întreg barometrul 2010
Barometrul consemnează contradicţia între misiunea asumată tacit de universităţi (aceea că desfăşoară un învăţământ pentru elite) şi dorinţa de a mări numărul de locuri la admitere, ceea ce duce implicit la scăderea calităţii.
Cercetarea arată că universităţile rămân şi pe mai departe fabrici de diplome, întrucât puţini absolvenţi reuşesc să-şi găsească de lucru după terminarea studiilor. Nu este însă integral vina universităţilor care nu ştiu să-şi orienteze oferta educaţională, subliniază studiul. Piaţa muncii nu e structurată, ci mai degrabă spulberată de criză şi, în plus, România nu are o strategie pe termen lung după care facultăţile să se ghideze.
Prea puţine ore de studiu
Nici când vine vorba de pregătire nu stăm mai bine. Din punctul de vedere al studenţilor, săptămâna are 59 de ore. Dintre acestea, 19 sunt alocate prezenţei la cursuri şi seminare, nouă ore studiului individual, opt ore activităţilor productive, 6 ore celor casnice şi 17 ore timpului liber.
Dacă ne raportăm la planurile de învăţământ Bologna, numărul de credite de studii e calculat în baza unui efort de 8 ore pe zi, adică 40 de ore pe săptămână. În realitate însă, studentul român investeşte în pregătirea sa cel mult 28 de ore pe săptămână - 19 ore de cursuri şi nouă ore de studiu individual.
„Faptul că timpul alocat universităţii este din ce în ce mai scăzut nu este de ieri, de azi, ci este consecinţa faptului că exigenţa evaluării a scăzut. Acum începem să culegem roadele acestei căderi a evaluării şi totodată a organizării învăţării, care este proastă", a spus profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre coordonatorii studiului. El explică faptul că, deşi toată lumea vorbeşte despre universitatea centrată pe student, în realitate lucrurile stau invers.
Orarul se negociază
Studenţii români au învăţat să-şi „negocieze" cu universitatea flexibilizarea orarului şi să şi-l adapteze propriilor planuri. Pe de altă parte, universitatea nu a reuşit să impună condiţii minimale de promovare a examenelor (ceea ce include şi prezenţa la cursuri), de teama că ar putea rămâne fără studenţi şi deci fără finanţare de bază.
Studiul mai arată că bibliotecile electronice joacă un rol important în pregătirea tinerilor: peste 60% din ei au folosit servicii semiacademice de tipul wikipedia sau referate online. Tinerii apreciază că un „student bun" nu e neapărat cel inteligent şi cultivat, ci acela care are un anumit stil de viaţă.
Paradoxul mediocrităţii
Barometrul ARACIS relevă că universităţile sunt centrate mai ales pe supravieţuirea financiară şi mai puţin pe interesele studenţilor. Raportul vorbeşte despre o dublă alienare: pe de o parte profesorii îşi găsesc justificări pentru calitatea redusă a procesului de predare în calitatea slabă a studenţilor şi, pe de alta, studenţii găsesc firesc să nu se implice în activitatea academică pentru că ei nu pot extrage niciun profit din asta.
Generaţiile actuale de studenţi caută să găsească în facultate repere şi specializări utile pe piaţa muncii, în timp ce planurile universităţilor sunt centrate pe dezvoltarea bazei materiale şi reabilitarea spaţiilor existente. Rezultă o relativă înstrăinare a facultăţilor de propriii studenţi.
Netoleranţi şi religioşi
Un argument puternic care arată individualismul studenţilor e faptul că doar 11% din ei sunt implicaţi în activităţi de voluntariat. În ceea ce priveşte valorile, studenţii sunt la fel de intoleranţi ca şi restul populaţiei. 55% din ei nu şi-ar dori ca vecini persoane de etnie rromă sau cu orientare sexuală alternativă.
Religia joacă un rol important în viaţa studenţilor. Pe o scală de la 1 (deloc important) la 10 (foarte important), scorul mediu pentru cât de important e Dumnezeu în propria viaţă a fost de 8,3.