„Plămânul artificial”, finanțat în alte șase spitale. „Costul pentru folosirea dispozitivului se ridică la aproximativ 8.000 -10.000 de euro”
0Lista unităților incluse în programul național „Acțiuni prioritare - ECMO” a fost extinsă cu alte șase spitale publice, astfel că pacienții care au nevoie de suplinirea funcției respiratorii folosindu-se un „plămân artificial” vor putea fi tratate aici.

Până la extinderea programului, zece spitale publice, cele mai multe fiind centre regionale, ofereau pacienților critici o șansă în plus la viață, prin utilizarea dispozitivelor care preiau și susțin artificial funcțiile vitale. Spitalele nou-incluse în program sunt: Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor; Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” București; Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova; Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara; Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
„Există criterii clare pentru utilizarea acestui dispozitiv”
Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara a postat pe contul oficial ed Facebook mai multe informații despre finanțarea folosirii „plămânului artificial” pentru pacienții cu afectare pulmonară severă prin intermediul programului Acțiuni Prioritare ECMO.
„Plămânul artificial sau ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) este acel dispozitiv conceput pentru a suplini funcția respiratorie a organismului atunci când plămânii unui pacient nu mai reușesc să asigure schimbul de oxigen și dioxid de carbon. Practic, este un aparat care preia rolul plămânilor naturali, oxigenând sângele și eliminând gazele reziduale. ECMO se folosește atunci când plămânii trebuie puși "pe repaus" pentru a se putea reface. Cu alte cuvinte pacientul câștiga timp pentru a permite plămânilor să se vindece. Dispozitivul se folosește până la recuperarea funcției pulmonare”, informează reprezentanții spitalului.
Aparatul preia activitatea aparatului respirator, structura lui fiind asemănătoare cu cea a alveolelor pulmonare. Dispozitivul se folosește pe perioada în care plămânii pacientului se refac, perioada necesară acestei refaceri variind, în medie, între 2-4 săptămâni, atunci când vorbim de boli infecțioase grave, explică dr. Mirela Poroșnicu - șef secție ATI Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.
În cazul Spitalului „Victor Babeș” Timișoara, anual beneficiază de „plămânul artificial” câte șase-șapte pacienți, de la începutul acestui an și până la primirea veștii că unitatea a fost inclusă în program fiind tratați folosindu-se acest dispozitiv trei pacienți.
„Costul pentru folosirea unui asemenea dispozitiv se ridică la aproximativ 8.000 10.000 de euro”, mai precizează sursa citată. Includerea în program dă spitalului posibilitatea obținerii de fonduri pentru achiziționarea kit-urilor necesare pacienților cu afectare pulmonară severă, astfel de costuri fiind suportate până acum doar pentru centrele regionale.
„Au existat situații când am cerut ajutorul colegilor de la Spitalul Județean, pentru preluarea pacienților. Vreau să le mulțumesc colegilor de la ATI de la Spitalului Județean, dar și ministrului Alexandru Rogobete pentru includerea Spitalului Babeș în acest program”, a mai spus dr. Mirela Poroșnicu.
Criteriile pentru a beneficia de tratamentul cu dispozitivul ECMO sunt stricte, astfel că nu orice pacient poate beneficia. Unul dintre principalele criterii este acela ca pacientul să aibă afectare pulmonară masivă, de peste 80%, să se fi instalat hipoxia severă care nu răspunde la metodele convenționale de tratament, însă se ia de asemenea în calcul șansa reală de recuperare după suportul temporar ECMO, punându-se condiția lipsei unor comorbidități ireversibile sau contraindicații absolute.
„Un pas important făcut pentru susținerea echipei medicale în lupta aceasta contra-cronometru”
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, aflat pe lista unităților nou-incluse în program, nu are implementată la această dată tehnica „plămânului artificial”. Data de la care procedura ECMO va fi disponibilă depinde de finanțarea de la minister.
„A fost o solicitare. S-a constatat nu doar creșterea numărului de pacienți critici internați în clinica de Chirurgie Vasculară a spitalului nostru, ci și a gravității și complexității patologiilor. Și atunci clar că s-a impus ca fiind necesare și tehnici și metode moderne, complexe, avansate, de susținere a funcțiilor vitale și a îngrijirii acestor pacienți”, a declarat pentru „Adevărul” purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Cristiana Geormăneanu. Solicitarea includerii spitalului în program a fost făcută de reprezentanții secției de Anestezie și Terapie Intensivă - Chirurgie Cardiovasculară, motivat de faptul că folosirea unei astfel de tehnici presupune costuri importante pe care spitalul nu le poate suporta integral.
„Ministerul a inclus spitalul nostru în programul AP ECMO. Acest program permite preluarea și susținerea artificială a funcțiilor vitale oferind pacienților o șansă în plus la viață. Salvarea vieții pacienților critici în astfel de condiții este rapidă și eficientă. Așteptăm să vedem cât de repede va fi implementată, dar este un pas important făcut pentru susținerea echipei medicale în lupta aceasta contra-cronometru în cazul pacienților critici”, a adăugat dr. Geormăneanu.
ECMO este o procedură de susținere vitală avansată, care funcționează ca un „plămân” și/sau „inimă” artificială. Se folosește temporar pentru pacienții aflați în stare critică. Sângele este scos din corpul pacientului, este trecut printr-o membrană specială care elimină dioxidul de carbon și se adaugă oxigen, apoi este pompat înapoi în corp. Această pompă poate prelua și rolul inimii, menținând circulația sângelui. Sunt două tipuri principale: cel veno-arterial - susținând atât plămânii, cât și inima (se folosește mai ales în caz de insuficiență cardiacă severă sau stop cardiac resuscitat); veno-venos - susține doar funcția pulmonară (se folosește atunci când inima este funcțională, dar plămânii nu pot oxigena sângele).