Păsările exotice cumpărate cu 138.000 de euro se sufocă în Capitală
0
Ţarcuri, apă murdară şi peşti morţi reprezintă tratamentul de care au parte lebedele negre, raţele mandarine şi gâştele de Nil aduse pe lacurile bucureştene. În total 553 de păsări exotice vor pluti pe lacurile din Bucureşti, ca urmare a punerii în aplicare a unui proiect iniţiat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.
Păsările exotice ţinute în ţarcurile de pe lacurile Herăstrău, Cişmigiu sau Bordei trezesc mai degrabă mila decât încântarea trecătorilor.
Lebedele negre sau albe, raţele mandarine sau gâştele de Nil plutesc pe apa stătută din lacuri, ce răspândeşte un miros greu, şi înoată într-un spaţiu limitat.
În Herăstrău, lebedele negre ciugulesc mălai sau boabe cu vitamine şi beau apă murdară din lacul pe care, nu departe, pluteşte un crap mort.
Păsările sunt ţinute în ţarc şi păzite de agenţi de pază, care, la orele amiezii, ori stau adăpostiţi la umbră, ori sunt la masă.
Doi poliţişti comunitari străbat însă aleile Herăstrăului, iar despre soarta lebedelor din ţarc nu ştiu mare lucru. Doar că mai mor sau se îmbolnăvesc şi sunt rapid înlocuite cu alte exemplare de cei de la firma Aqua Nereida, în a cărei proprietate se află păsările.
„Sunt de vreo două luni în ţarc, iar de când le-au adus, unele s-au îmbolnăvit, dar a venit proprietarul care le-a luat şi a adus altele în loc. Au probleme mai ales cu picioarele”, spune unul dintre poliţiştii comunitari care supraveghează Parcul Herăstrău.

Lângă ţarcul din Herăstrău plutesc peşti morţi
Biologii, contrariaţi
Cristina Dobrotă, decanul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca, spune că aceste păsări exotice se pot acomoda la condiţiile de mediu din ţara noastră numai dacă sunt apropiate de cele ale locurilor din care sunt aduse.
„Ar fi fost indicat să fie consultat un specialist înainte de a fi luată această decizie, deoarece fiecare specie are caracteristicile ei. Au nevoie de un anumit spaţiu şi de o anumită temperatură, iar dacă nu sunt întrunite aceste condiţii, starea lor de sănătate poate fi afectată”, spune Cristina Dobrotă.

Lebedele negre se ascund de căldură sub podul din Herăstrău
„Ar trebui sesizate organizaţiile ecologiste, deşi problema ţine mai mult de etică decât de ecologie. Şi ar mai trebui ca un medic veterinar să vină să vadă condiţiile în care trăiesc şi să observe starea de sănătate a păsărilor”, mai spune Cristina Dobrotă.
Pe Lacul Bordei au murit două lebede
În parcul Bordei sunt trei paznici care au grijă de raţe şi lebede. „Au murit două lebede de curând din cauza căldurii. Au venit, le-au luat şi au adus altele în loc. Ar avea şi ele nevoie de stuf sau de condiţii mai bune, dar bine că nu stau aici decât vara”, spune Soare Ştefan, unul dintre agenţii de pază. Apa Lacului Bordei este la fel de murdară ca şi cea din Cişmigiu sau din Herăstrău, deşi oamenii de la pază spun că se face mereu curăţenie.
În Cişmigiu, păsările beneficiază de un spaţiu mai generos, dar trecătorii nu par prea încântaţi de prezenţa lor. Maria Nicolae, studentă, spune că peisajul este mai degrabă trist, deoarece păsările nu par a fi chiar în largul lor. „Penajul nu străluceşte, iar pe lângă păsări plutesc gunoaie”, susţine Maria Nicolae.
Administraţia Parcurilor spune că nu au murit păsări
Hotărârea de a aduce lebede negre sau raţe mandarine pe lacurile bucureştene aparţine Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) care a atribuit contractul ce are ca obiect „Popularea parcurilor cu păsări exotice” firmei Aqua Nereida, pentru suma de 570.000 de lei.

Paznicul din Parcul Bordei are grijă ca păsările să nu scape din ţarc
Achiziţia pare cel puţin extravagantă, mai ales că păsările au început deja să se îmbolnăvească ori să moară. „Nu a murit nicio pasăre până acum, iar condiţiile în care trăiesc sunt foarte bune. În valoarea contractului sunt incluse asistenţa de specialitate, hrana şi medicamentele”, susţine însă Carmen Chicu, purtător de cuvânt ALPAB.
„Noi nu am spus că trebuie cumpărate aceste păsări”
ALPAB se află în subordinea Primăriei Capitalei, iar fondurile tot de aici vin. Primăria însă nu prea ştie bine ce-i cu păsările exotice.
„Noi le-am dat bani pentru întreţinerea parcurilor. Ei ştiu ce au făcut cu banii şi ce păsări au cumpărat. Eu am auzit din presă despre acest lucru, iar responsabilitatea este a celor de la ALPAB, nu a Primăriei Capitalei, deoarece noi nu am spus şi nici nu am scris niciunde că trebuie cumpărate aceste păsări”, spune Mircea Raicu, viceprimarul Capitalei. La licitaţie s-au înscris două societăţi, ofertantul câştigător a fost Aqua Nereida, iar evaluarea a făcut-o ALPAB.
Păsările captive din Bucureşti
Lebăda neagră este rar văzută, este originară din Australia şi Tasmania şi este protejată prin lege, iar durata ei de viaţă în sălbăticie este de 40 de ani.

Lebedele din Cişmigiu înoată în apa acoperită de gunoaie
Raţa mandarină trăieşte în China, Coreea sau Japonia. Raţele mandarine captive sunt ţinute în spaţii împrejmuite, iar vârfurile aripilor sunt tăiate pentru a le împiedica să zboare.
Gâsca de Nil este o specie care vieţuieşte de-a lungul fluviului Nil, dar poate fi întâlnită şi în deşertul Sahara sau în sudul Africii. Trăieşte numai în apropierea apei sau în mlaştini.


Noi le-am dat bani pentru întreţinerea parcurilor. Ei ştiu ce au făcut cu banii şi ce păsări au cumpărat.

Mircea Raicu, viceprimarul Capitalei