Comunicarea dintre medic și pacient, studiată la Medicină
0Studenții Universității de Medicină din București vor putea face cursuri de comunicare medic-pacient-aparținători, urmând exemplul occidental, unde acestea se află în programa de studii de mai multă vreme, comunicarea fiind considerată vitală pentru salvarea pacienților.
Studenții Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București vor face, începând din această toamnă, cursuri opționale de comunicare medic-pacient-aparținători, iar pe viitor, astfel de cursuri ar putea deveni obligatorii, a anunțat, marți, conf. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF București, cu prilejul lansării cărții „Comunicare. Comunicare Medicală” – un ghid de comunicare extinsă pentru instruirea personalului medical în ceea ce privește relaționarea cu pacienții și aparținătorii lor. „Comunicarea este foarte importantă în asistența medicală, deoarece pacienții sunt – știți foarte bine – vulnerabili din punct de vedere emoțional și se simt singuri, de cele mai multe ori, speriați de ceea ce îi poate aștepta. În acest proces de acomodare a pacienților cu mediul de spital, este esențial să existe o bună comunicare, deoarece ea contribuie la asigurarea, în condiții de siguranță și eficiență, a îngrijirilor medicale de care au pacienții nevoie”, a declarat Viorel Jinga.
Ghidul ar urma să ajungă nu doar la studenți, ci și la angajații din spitale. Rectorul UMF speră ca el să fie distribuit în spitale, cu ajutorul Ministerului Sănătății. „Acest ghid reprezintă, pentru medicina românească, un salt enorm. Va fi, probabil, adoptat la nivelul Ministerului Sănătății, pentru a fi distribuit în spitale profesioniștilor din domeniul medical pentru ca, ulterior, ei să dezvolte o comunicare cât mai bună cu pacienții”, a mai spus rectorul UMF București.
Comunicarea face parte din tratament
Psihologul clinician Mihai Copăceanu a declarat pentru „Adevărul” că acest domeniu trebuia introdus mai de mult în studiu la Medicină pentru că această comunicare cu pacientul nu reprezintă un aspect secundar, ci este parte din orice formă de tratament și terapie. „Pacientul căruia îi comunici deschis și călduros, empatic și susținător orice informație medicală, plan terapeutic și mai ales un diagnostic cu impact emoțional prezintă o mult mai bună aderență la tratament, este cooperant, respectă indicațiile medicului și implicit crește probabilitatea reușitei tratamentului. Cu alte cuvinte, pacientul se poate trata mai repede. Medicii, pe lângă pregătirea teoretică, pe lângă stagiile de specialitate, au nevoie de o pregătire psihologică atât în ceea ce privește relația cu pacientul, cât și cu familia. O persoană care ajunge la medic prezintă o nevoie medicală care implicit este însoțită de aspecte psihologice, fie că vorbim de îngrijorare, teamă, nesiguranță sau anxietate. În cazul afecțiunilor cronice avem asocieri semnificative ridicate între condiția clinică și afectarea sănătății mintale, afecțiuni care duc la debutul unui episod depresiv sau la alte tulburări afective. Studenții de la Medicină au nevoie de aceste abilități de comunicare mai ales în situațiile dificile și provocatoare, deoarece își vor ușura activitatea profesională în mod semnificativ. Mai mult, viitori medici au nevoie de abilități de a-și gestiona emoțiile, ținând seama că ei vor lucra într-un mediu cu volum ridicat de muncă, stres ridicat, sarcini multiple, complexe și suprasolicitare. Totodată, au nevoie de abilități de a gestiona emoțiile negative ale pacienților și de învăța cum să lucreze cu personalități diferite și dificile ale pacienților. De cele mai multe ori, contactele zilnice cele mai frecvente cu pacientul le au asistentele medicale, infirmierele și brancardierii. Și aceste categorii de personal au nevoie de abilități de comunicare cu pacientul, abilități de a rezolva problemele, de a înțelege personalitatea bolnavului în diferite stadii ale bolii”, spune psihologul.
Lecția occidentală
Mihai Copăceanu mai arată că în Europa occidentală cursurile de comunicare sunt de ceva vreme în programa facultăților de medicină. „La Colegiul Imperial din Londra, o universitate de top din Marea Britanie, încă din primul an de facultate studenții la Medicină învață nu doar cum să comunice cu pacientul, au un curs prin care descoperă modul în care aspectele psihologice și sociale ale sănătății și bolii interacționează între ele pentru a avea un impact asupra experiențelor pacienților și asupra rezultatelor sănătății. Au depășit cu mult nivelul României, când noi încă avem pe alocuri cursuri opționale de comunicare. Nu cred în cursurile opționale. Britanicii au mers și mai departe, îi învață cum să comunice cu pacientul care aparține unui culturi diferite, are alt nivel de educație, alte așteptări, toate într-o lume a multiculturalității. La Universitatea Yale se predă un curs intitulat Echitatea în sănătate pe perioada a patru ani de studiu care include teme precum inechități legate de sex și gen, identități rasiale și etnice, persoane și comunități LGBTQIA+, persoane cu dizabilități și grupuri vulnerabile pe baza statutului de imigrare. Noi vorbim de niște simple cursuri de comunicare. Este prea puțin. E nevoie de un întreg curriculum adaptat care să răspundă caracteristicilor pacienților din mileniul al III-lea. Suntem departe de lumea civilizată”, a precizat Mihai Copăceanu.
Se încarcă comentariile...
